Fake Fiancée [HS]- Română.

36. Baby Came Home

"Thinking about her, she's gone all the time, I think if you'd foung her, that even you would know... She's all mine."- The Neighborhood

Andie

Ziua de după ce am semnat contractul care mă lega de Harry Styles, am avut un vis, cu nunta noastră, în care toți prietenii mei erau prezenți, mama era prezentă și l-am văzut ca pe un coșmar. Dar acum, cât mă uitam la florile ce atârnau din tavan, la altarul frumos decorat și covorul alb și lung decorat cu petale roz, roșii și vișinii, am realizat că acesta este adevăratul coșmar. Am realizat că visul pe care l-am avut, care părea atât de real, nu era coșmarul, acesta era, și nu pă pot abține din a-mi dori ca acela să fie realitatea. Mama ar fi aici, ar fi mai simplu și spre deosebire de vis, în care părea că mă voi mărita cu el pentur că îl iubeam- pentru că-mi doream să ne unim destinele, și acum doar o parte din acel vis este adevărat. Și asta doare foarte tare. 

Nu am fost niciodată mai trează decât acum, chiar dacă la ceas și în lumina stelelor ce străluceau deasupra mea, puteam vedea că mai erau încă cincisprezece minute până la ora cinci. Nu am întrebat de ce trebuia să fiu aici atât de devreme, chiar dacă nunta va avea loc la amiaz, dar știam că are de-a face cu faptul că totul trebuie să meargă conform planului- în ceea ce privește ceea ce trebuie să spun și cum să reacționez. 

Amanda nu era aici, defapt, nimeni nu era aici, în afară de Liz și de mine. Întâlnirea era la 5:30, dar nu mai puteam dormi. Nici ea nu putea. Știam că se întâmplă ceva cu ea, dar a refuzat să-mi spună, așa că-i dau niște timp și când va fi pregătită, iar eu voi fi prezentă și îi voi reaminti cât de minunată este. Am fost norocoase că agentul de securitate a acestei capele era afară, pentru că nimic în afară de respirațiile noastre sacadate și de căscaturile noastre constante nu se putea auzi. 

M-am așezat lângă ea și mi-am lăsat capul pe umărul ei. Ea încă îți purta pijamaua de bumbac roz, iar eu eram într-un contrast perfect cu ea, purtând un tricou negru cu Led Zeppelin și pantalonii mei preferați de pijama, negri cu buline albe. Eram complet opuse când venea vorba de plăceari și chiar felul cum arătăm, dar, cu toate acestea, am reușit să devenim cele mai bune prietene, și să nu uităm că amândouă ne aflăm în această dramă inutilă. 

-Vreau niște cafea, a căscat ea și și l-a lipit de al meu. Mi-am închis ochii și am mormăit drept răspuns. 

 -Vrei să aștepți pe cineva sau mergem acum să cumpărăm. Cred că Drunkin Donuts este deschis la ore asta, am spus, iar ea a aprobat din cap drept răspuns. 

Ne-am ridicat, iar eu m-am întins, și ne-am îndreptat spre ușă. Dacă eu și Liz avem ceva în comun, este că ne plac diminețile tăcute ca aceasta. Încă nu realizez că astăzi are loc nunta mea, sau mai degrabă, despărțirea oficială, deci mintea mea era în atât de multe direcții încercând să nu mă gândesc la acest lucru. Ironic, nu-i așa? Mintea mea se gândea, ca să nu mă pot gândi. 

Înainte ca Liz să aibă ocazia să deschidă ușa, a fost împinsă spre noi și am ajuns față în față cu Luke, care era în fața Taliei, care era împinsă de Harry și din cauza faptului că eram uimită, am oftat involuntar.

Toți erau îmbrăcați în pijamale, ca și noi. Asta înseamnă că Harry a dormit la ei? 

Mi-am întors privirea spre Luke, care o privea icomod pe Liz, cât timp ea privea podeaua. Incomod era puțin spus, în această situație.

-Whoa, Talia a fost prima care a vorbit, cât timp ochii ei se plimbau prin încăpere.

-Bună dimineața, a urmat Luke, îi puteam siții privirea lui Harry pe mine, dar eu mi-am păstrat-o pe Luke. Am zâmbit forțat și m-am îndreptat spreLuke să-l îmbrățișez. Chiar mi-a lipsit.