31. When the Darkness Comes

13.7K 720 47
                                    

"I'll be here waiting, praying,that this light will guide you home. When you're feeling lost I'll leave my love, hidden in the sun, for when the darkness comes." - Colbie Caillat

Harry

Este ultima nostra zi in Anglia si cu toata sinceritatea, in afara de tristetea pe care o simteam pentru ca imi voi parasi din nou casa, eram ingrijorat din cauza relatiei mele cu Andie. Totul a mers foarte bine pana acum, ne-am petrecut zilele intr-o rutina, ne trezeam impreuna, mancam impreuna, ieseam impreuna si intr-un final, dormeam impreuna. Iubesc sa fiu aici si ea stia asta. Iubesc sa stau aici atat de mult incat, intr-o zi, am rugat-o sa se mute cu mine aici. Sa traim o viata impreuna, fara drama din New York. 

Ea nu mi-a raspuns, ea doar a zambit, ca si cum era adancita in ganduri. Poatea ea nu voia sa locuiasca aici, pentru ca ea a locuit in New York intreaga ei viata, ce ar face-o sa-si paraseasca casa pentru a se nuta aici...

Eu... Sper. 

Mainile mele s-au stans in jurul ei, cat timp asteptam in rand pentru a ne imbarca. Mama si sora mea probabil au plecat deja, dupa ce ne-au strans in brate pentru minute bune, facandu-ma de ras, mai mult decat au facut-o pana in acel moment. Lui Andie i se parea amuzant, ca de obicei. 

-Imi va lipsi locul acesta, a soptit ea, adancidu-si capul in pieptul meu. 

-Si mie, i-am soptit inapoi, fara sa-mi pese ca garzile noastre de corp si alti catvia oameni se holbau la noi. cativa fani de-ai meu ai venit sa ma vada si dupa ce unele au strigat niste lucruri dragute... si unele mai putin dragute, am fost atat de multumit sa vad privirea de pe fata lui Andie. Ea nu era suparata sau chiar ranita de cuvintele lor, cum era Talia, si momente simple ca acestea imi aminteau de ce m-am indragostit de ea. 

Am trecut pe langa securitatea si chiar daca nu zburam cu un avion privat, am cumparat bilete la clasa I. 

-Aminteste-ti ca ai o zi lunga maine, Harry, incearca sa te odihnesti cat mai mult cu putinta, a spus unul dintre garzile noastre de corp, iar eu am aprobat usor din cap. Alaturi de Andie imi era atat de usor sa uit de viata pe care o am . 

***** 

-Bine, spune-mi, dintre toate locurile pe care le-ai vazut care a fost preferatul tau? m-a intrebat Andie, privind mainile noatre impletecite, cat timp stateam pe spate pe scaune. Degetele noatre mari se bateau si discutam despre orice ne venea in cap, cat timp asteptam sa ajungem acasa. Suntem in avion de doar 3 ore si deja simt ca inebunesc. Vreau sa o aud gemandu-mi numele chiar in acest moment. 

-Ummm... nu vreau sa par siropos... dar raspunsul este New York, am raspuns, zambind spre ea inainte sa-mi pun degetul mare peste al ei. 

-De ce? a intrebat ea, surprinsa, si deosebit de celelalte dati, fara sa-i peste ca am batut-o din nou la joc. 

Mi-am lasat mana intr-a ei pentru cateva momente si m-am uitat in ochii ei, inainte sa o apropi de mie. 

-Pentru ca acolo te-am intalnit, am raspuns, dar a fost doar o soapta. 

Ea parea complet surpinsa pentru cateva secunde si buzele ei s-au despartit de uimire, inainte sa-si revina si sa se apropie de mine. 

-Voiai sa suni siropos, asa-i? a soptit ea inapoi, zambind. Nu stiu de ce sopteam. Partea din avoin de clasa I este minunata. Fiecare avea o mica cabina cu doua locuri, un televizor si un mic frigider plin de lichide. Nimeni nu ne putea auzi. 

Un zambet mi-a aparut pe fata si apoi i-am raspuns. 

-Desigur. 

Ai apoi mi-am lipit buzele de ale ei, o actiune care inca imi facea inima sa bata mai puternic si stomacul sa inebuneasca. Nu o sa-mi ajunga niciodata si sunt sigur ca nici ei. Micul sarut care l-am inceput s-a transfornat cand i-am simtit limba peste a mea si am inceput sa-i sug usor buza inferioara. Ea a tremurat si a genut usor. Mana mea a ajuns sub bluza ei si cand am ajuns la sanul ei, ea s-a departat. 

Fake Fiancée [HS]- Română.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum