8.

985 79 2
                                    

Așa-zisul meu moment de singurătate a fost întrerupt de telefon. Am primit un nou mesaj. Era de la Stefan. Voia să vadă dacă sunt bine. Era cu Matt în parc, tocmai ieșiseră de la antrenament. Am zis că merg să îi văd. Îmi era dor de ei. M-am îmbrăcat repede în niște haine mai vesele și am încercat să schițez un zâmbet.


E: Bună, băieți!, îi salut când ajung în fața lor.


S & M: Bună!, spun la unison și amândoi mă măsoară atent.


E: Ce faceți ? Cum a fost antrenamentul?


M: A fost bine.


S: Tu cum ești?, întreabă îngrijorat.


E: Încerc să mă mențin, spun și privesc în jos.
Matt a primit un apel. După ce a terminat de vorbit ne-a spus că era chemat până la sală să mai semneze niște aprobări.

Rămân doar eu cu Stefan . Mă așez lângă el pe bancă și începem să vorbim.


S: Sigur ești bine?


E: Nu mă mai întreba de atâtea ori, te rog, mă chinui să fiu puternică, să mă prefac.


S: Nu te mai preface, trebuie să te descarci. Probabil, în zilele astea tu ai fost cea care a dat putere tuturor. Ai nevoie de un moment să te liniștești, spune și-mi ridică ușor capul cu două degete.


E: Mă bucur că mă înțelegi, dar, sincer nu vreau să plâng. Ajung acasă și mă vede Nate și îmi face iar un atac de panică. Mi-e extrem de teamă de ce ar putea face acum. Nu mă mai pot ține la el, oftez eu.


S: Nu o să mai facă altă criză. E doar speriat, la fel ca tine, o să fie bine. Te iubește mult și de aia se teme, spune și-mi prinde mâna în a lui.


E: Știu... Sper să fie bine..


S: Stai liniștită. Dacă vrei, pot eu să încerc să vorbesc cu el.


E: Nu, nu te cunoaște și nu o să spună nimic. Sunt obosită psihic, de aia arăt așa rău. El nu a priceput asta.


S: Trebuie să te odihnești, chiar arăți rău, ai cearcăne și ai slăbit enorm, trebuie să te înzdrăvenești, spune cercetându-mă atent.


E: O să o fac. Bine că mi-ai dat mesaj.. Chiar mă simțeam prost că te-am lăsat baltă atunci. Acum pot să ascult, spun total concentrată pe el.


S: Crezi că ești în stare să suporți ce o să îți spun?


E: Garantez, spun sigură pe mine.


S: Bine, te rog să nu te sperii.. Promite-mi.


E: Promit!, replic hotărâtă.


S : S-sunt un v-vampir, spune și se apropie mai tare de mine, temându-se să nu fug.


E: Drăguț, reușesc să spun după ce pun ideile cap la cap și-mi revin din șoc.


S: Asta e tot? Nu ai de gând să reacționezi cumva?, întreabă speriat și surprins.


E: Sunt șocată, pot spune, dar nu cât ar trebui. Mă cam așteptam să fie așa.. Presimțeam ceva, replic privindu-l în ochi.


S: Nu ești speriatã?


E: Nu, chiar deloc. Dacă ai de gând sã mă muști sau ceva, n-ai decât. Nu mi-e frică, zic și-mi dau părul pe spate, lăsând gâtul la iveală, ispitindu-l.


S: Bine, asta a fost ciudat, spune și-mi pune părul la loc, în semn de stop.


E: Nu e ciudat. Am încredere în tine, asta e tot.

Nobody else 1 Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum