Nobody else 1

61.

E:Dia?

Di: Elena!

Am fugit către ea și am strâns-o tare în brațe.

E: Cum ai ajuns aici?

Di: Aflasem că ai fost răpită.. Cum Cathy nu mă suporta nici pe mine, am decis să o enervez așa tare, încât să mă ducă unde te-a dus și pe tine..

E: Te-ai riscat în halul ăsta pentru mine?

Di: Dacă nu pentru tine, atunci pentru cine?

E: Ce drăguț.❤

Di: Vreau să știi că toți cei de acasă te caută. Sunt distruși.. Și...le pare rău pentru tot..

E: Uff... Mi-e dor de ei..

Di: Și lor de tine.

E: O să plecăm de aici. Eu și Alex avem un plan..

Di: Alex?

A: Da, eu.

E: Heei, Alex!

A: Bună..

E: Ea e Dia, o prietenã de acasă..

A: Să ghicesc... Tot Cathy?

Di: Da. De fapt, am făcut-o să mă trimită aici, ca să văd unde e Elena. Problema e că mi-au oprit telefonul...

A: Îl recuperez eu. Stați calme. Plecăm de aici cumva.

E: Abia aștept...

-ACASĂ-

~~DIN PERSPECTIVA LUI STEFAN ~~

Am ajuns acasă... Jeremy era pur și simplu înnebunit..

J: O omor pe aia...

S: Stați amândoi la coadă, când intră-n mâna mea nu mai scapă. O să sufere pe cât sigur suferă Elena acum.

J: Elena.. Unde ar fi putut să o ducă ?

K: N-am nici cea mai mică idee..

J: Trebuie să ne ținem telefoanele pe-aproape, o să sune. Face ea cumva ca să ne anunțe unde e.

S: Mie-mi vine deja să-l sparg pe al meu când văd că nu primesc nimic folositor..

J : Ar trebui să mai căutăm, la lac, undeva..

S: Am fost eu la lac, la peșteră, în cimitir, peste tot.. Nu e nici urmă de ea.

K: Uff... ar trebui să mergem să ne odihnim puțin..

J: Eu merg sus, să-mi fac un duș..

K: Eu merg la ea în cameră. Stefan, vii cu mine?

S: Eu cred că o să ies puțin cu Doc în curtea din spate..

Fără să mai stau pe gânduri, am ieșit repede cu cățelul afară.. Se întunecase.. stelele erau gigantice, iar luna de asemenea.. Dârdâiam de frig,haina mi-o lăsasem în casă și nu voiam să merg după ea, totuși, era ianuarie, primăvară nu-și făcea apariția tocmai de acum. ... Mă gândeam la prințesa mea, acolo unde e, sper să nu uite de mine și să nu pățească ceva...

Într-un final, am intrat înapoi în casă și am adormit strângându-l pe Doc în brațe.

- DUPĂ CÂTEVA ZILE -

Așteptarea mă chinuia cu fiecare secundă care trecea. Nu primisem niciun semn. Nu aveam nici o noapte liniștită, pur și simplu stăteam și priveam ceasul de pe perete, urându-mi viața.. Nate îi trimisese Elenei un mesaj pe Skype, în care spunea că pentru câteva zile o să fie plecat și nu o să aibă semnal.. Era prielnic pentru noi ca să încercăm să mai aflăm ceva...
Stăteam lângă Jeremy în bucătărie, încercând să îl încurajez..
S: Jer, ar trebui să încerci să mănânci ceva, totuși.
J: Nu pot, Stef! Elena e dispărută, și Dia la fel..
S: O să dăm de ele.. Trebuie să fie o cale..
K: Băieți?
J&S: Da..
K: Umm... Cred cã e ceva în neregulă cu Doc...
J: Poftim?
K: Tot vomită și pare năuc...
Jeremy nu a mai stat pe gânduri și a fugit până în sufragerie, unde era Doc. Am mers și noi. Cățelul era întins jos, lângă șemineul cald, era palid și stors de viață.
J: Doc, puiule, revino-ți.
A întredeschis ochii și ne-a privit cu oarecare nostalgie..
J: Hai să îl ducem la veterinar .
Nu am mai stat pe gânduri și ne-am urcat în mașină...
Când am ajuns, veterinarul i-a făcut un control, dându-i niște pastile... Făcuse indigestie. Măcar acum era bine.. Asta era ceea ce conta..
Se înserase.. Simțeam cum o durere groaznică mă apasă în piept. Mă învârteam în pat lângă Doc. Speram că e de la oboseală, dar nu era. Îmi tăia respirația și mă lăsa cu sufletul la gură... Gândul mă ducea doar la Elena.
Ceva se întâmpla. O luasem razna alergând prin casã. Voiam să dau de ea.
Între timp, am primit un apel de la Nate. Și el era la fel de îngrozit, se trezise din somn cu aceleași gânduri și nu știa nimic, așa că am decis să îi spun tot.
N: Stefan , cum ai putut să nu spui nimic? Trebuie să vin acasă. I-am promis.
S: Fă ce crezi acum, trebuie să aflăm ce e cu ea. Ai grijă de tine.
N: Da, și voi să aveți.
--LA PENITENCIAR--
~~DIN PERSPECTIVA ELENEI ~~
Mai erau 2 zile până la seara cea mare. Eram în cameră doar cu Dia, făcând și ultimele pregătiri, când....