Nobody else 1

43.

A venit și ziua cea mare. Mai îmbătrânisem cu un an. Era sâmbătă. M-am trezit devreme, dar eram posomorâtă.. Știam că mai aveam doar câteva ore de petrecut cu Nate și aveam de gând să le trăiesc la maxim.
M-am ridicat cu greu din pat, am deschis telefonul, unde aveam o grămadă de mesaje cu urări. Le-am răspuns tuturor și apoi am mers să mã aranjez.
Am coborât în bucătărie. Nate și Jeremy erau deja acolo, îmi pregăteau ceva, nu de alta, dar simțeam mirosul de la mare distanță. Am intrat încet, fărã să fac zgomot și i-am cuprins pe amândoi în brațe.
E: Neața!
Am schițat un zâmbet larg, să ascundă tristețea cât mai bine.
N: Bună dimineața! La mulți ani, pitico! Ai mai crescut și tu! ❤
J: La mulți ani, surioară!
E: Mulțumesc! Vă iubesc mult.
N&J: Și noi pe tine.
E: Ce pregătiți aici?
J: Un mic dejun surpriză.
E: Uu.. Interesant. Pot să ajut?
N: Nu. Tu nu trebuie să faci nimic azi, doar te odihnești.
E: Umm.. Mai bine-l plimb pe Doc. Apropo, unde e? Nu era cu mine când m-am trezit.
J: E în curtea din spate. I-am dat eu drumul.
E: Bine.
M-am mișcat repede către curte.
E: Bună, frumosule! Hai să facem o ieșire împreună, cã cică eu nu am voie să fac nicio treabă azi.
Mi-am îmbrățișat strâns câinele, am luat hamul și am plecat în parc.
Nu ne-am vãzut cu nimeni cunoscut acolo, era totuși devreme. Ora 9:30. Mult prea devreme pentru ei.
Am stat ceva vreme prin parc, iar apoi ne-am întors acasă. Mâncarea era gata. Am servit-o cu multă plăcere, era delicioasă.
Apoi am plecat să ne pregătim. La ora 13 am plecat la plimbare. Surprinzător, m-am plimbat și am mers la suc doar cu Damon, Caroline și Diana.. Restul, inclusiv Jeremy au dispărut..
Mă simțeam cam ciudat, dar am decis să trec peste, oricum îi vedeam mai târziu când plecam la țară..
Nu am stat prea mult. Le-am dat întâlnire la ora 19:00 la mine acasă. I-am rugat să îi anunțe și pe ceilalți.
Nu m-am dus acasă direct. M- am urcat în mașină și am mers la primul studio de tatuaje pe care l-am văzut. Auzisem de la Jer că vrea să își facã un tatuaj și că are nevoie de aprobarea cuiva din familie care este major.. Am asistat la crearea unui tatuaj. Mi s-a părut oribilă durerea, nu știam dacă poate să o suporte, dar am decis că dacã-și dorește, mai bine merge cu mine unde trebuie, decât să se întâmple altceva.
Era ora 17:35 când am ajuns acasă. Nu era nimeni. Devenea straniu, dar am continuat sã mă pregătesc.
M-am îmbrăcat în niște blugi strânși și o bluză lungă, în colțuri. M-am machiat puțin mai mult decât de obicei, doar era o zi specială.
Mă uitam în oglindă, iar în spatele meu a apărut cineva. Era Stefan. Tresărisem.
S: La mulți ani, iubire!
M- am dus către el, l-am luat în brațe și l-am lovit ușor cu pumnul în piept.
E: Mersi... Pff. M-ai speriat groaznic.
S: Scuze, dar așa-mi fac eu intrarea. :)))
E: Aoleu.
Mi-a înmânat o cutiuță albastră în care era o brățarã de aur cu inițiala lui.
S: Iartã-mã că nu am putut ajunge azi.
E: Nu e nimic.  Ce drăguță e. Pune-mi-o. ❤ E totul în regulă?
S: Da.. Auzi? Înainte sã ajungã restul, mergi cu mine să iau ceva?
E: Sigur. De unde?
S: O să vezi.
Ne -am urcat în mașină și în 10 minute am fost în fața unui local de lux din oraș. M-a invitat să cobor și am pornit spre ușa din față..
Când am intrat... Surpriză! Nate, Kat, Dia, Jer, Caroline, Damon, John, Georgia, Măli, Derek și Matt erau acolo.
Toți în cor: Surpriză!
Bănuisem ceva de când venise Stef după mine, dar, cu toate acestea, parcă nu-mi venea să cred.
I-am îmbrățișat pe toți și le-am mulțumit.
K: Nu e cazul să le mulțumești decât bunicilor tăi, ei au venit cu ideea și s-au ocupat de rezervare cu 2 luni înainte. Noi doar am organizat.
E: Ce frumos. Vreau să vă mulțumesc tuturor.
Jer a venit și mi-a dat o pungă uriașă în care era o rochie superbă, iar Kat a venit cu completarea: pantofii.
E: Mulțumesc mult! La Kat mai înțeleg, dar tu, Jer, cum ai reușit cu rochia?
J: Am mers cu ea. :)) Crede-mă, a fost extrem de greu.
E: Aoleu. E mai rău ca mine?
J: Mult mai dificilă. Și vezi că-ți știe mãsurile pe de rost.
K: Gata cu vorbăria, hai să vedem cum îți vin astea.
E: Hai cu mine.
Am mers în vestiar. Rochia și pantofii veneau ca și turnate. Kat mi-a desfăcut părul din coada mea de ponei și mi-a aranjat niște bucle , lăsând la iveală podoaba mea capilară.
K: Ce-i aia la mâna ta?
M-a întrebat asta  fixându-și privirea spre brățară. Am ridicat mâna ca să o poată vedea mai bine.
E: E de la Stefan.
K: E superbă.
E: Ca el.
K: Hop aici. E iubitul tãu, nu mă bag.
E: Lasă, lasã. Tu -l ai pe Damon al tău.
K: Cum?
E: Știu că îți place. Și, ca să știi, și el te place..
K: Umm.. Ești sigură?
E: Foarte. Garantez.
A venit și Caroline.
C: Ce faceți voi aici?
E: Vorbim de relații.
C: Uu.. Mă bag și eu. În L. A. sunt și băieți frumoși, dar nu prea mulți. Tot mai buni ai noștri de aici.
E: Aia e clar.
C: Kat, e cam drãguțel fratele lui Stefan. Și cred că îți face ochi dulci.
K: Ce aveți amândouă azi? Ați băut spirt?
E: Nu, noi spunem doar adevărul.
D: Fetelor, sunteți gata?
E: Că tot vorbeam de lup. :))
D: Umm... O să mă fac că nu am auzit asta. :))
E: Da, dragă Damon, suntem gata.
D: Mă bucur. Sper că îmi permiteți să vă fac un compliment.
E: Desigur.
D: Sunteți superbe toate trei.
K&E&C: Mulțumim!
D: Haideți. Au început să aparã invitații.
E: Invitați? Nu suntem numai noi?
D: Stai sã vezi câtã lume e.
E: Kat, nu e nuntã. :))  Ai invitat tot poporul?
K: Păi numai rudele din partea mamei tale sunt vreo 50 care vin. Și cei din clasă, plus cunoștințele.
E: Aoleu.
L-am urmat pe Damon spre sala cea mare.
I-am șoptit lui Kat la ureche.
E: Se uita la tine mai mult când ne-a complimentat.
K: Ești dusă.
E: Ba ești tu fraieră.
C: Terminați că poate vă aude.
Stefan ne aștepta la intrare. Mă țintuise cu privirea, iar pupilele i se dilataseră, parcă văzuse vreo minune. Era puțin cam șocat. L-am luat de cot.
E: Mergem?
S: Ăăă... Umm.. Daa..
E: Sper că nu ai văzut vreo fantomă.
S: Nu. Doar că, ești frumoasă, mai frumoasă ca de obicei.
E: Mersi.
Am intrat în sală. Era aproape plină. Trebuia să trec pe la fiecare și să îi  salut pe fiecare în parte. Grãmezi de cadouri se adunau pe masă. Jeremy se ocupa cu ele și-l vedeam cum se lupta sã le aranjeze. :))
Toată noaptea am dansat. Am început cu Stefan, dar nu am reușit să stãm prea mult, deoarece m-au plimbat de la partener la partener.
Spre dimineață, la ora 2, când s-a mai eliberat, am reușit să îl iau pe Nate la dans.
N: Te-ai simțit bine?
E: Da, a fost grozav. Tu?
N: A fost o noapte perfectă. Sunt cam obosit, mergi cu mine până afarã?
E: Sigur.
Am ieșit pe terasa giganticã și ne-am așezat pe scaune.
N: Mai e puțin și trebuie să plec la aeroport.
E : La cât ai avionul?
N: La 8. Dupã ce vorbim, o să merg să mai pun la punct bagajele.
E: În regulă.
N: Ascultă, voiam să îți dau asta.
Mi-a întins cu grijă o cutiuță. Am deschis-o. Era un inel superb.
E: E minunat, dar...
N:  Niciun "dar".A fost al mamei. Mi-a spus să i-l dau fetei care va fi cea mai importantă în viața mea. Tu ești aceea. Ai fost și vei fi mereu cea care contează pentru mine. Știi că ai rămas doar tu, singura care mă poate tempera și singura de care ascult.
E: Știi că am făcut totul doar pentru că te iubesc mult.
N: Și eu te iubesc enorm. Ai fost sora pe care nu am avut-o, cea care mi-a dat aer și speranță. Mama s-a bazat mereu pe tine. Așa voi face și eu.
O lacrimă mi-a curs pe obraz .
N: Și, vreau să mai știi că dacă spui cuvântul, nu mai plec.
E: NU! Asta e decizia ta. Ai nevoie să te liniștești. Am nevoie de tine să te întorci cu forțe noi acasă.
N: Nu vreau să te simți singură sau sã mai suferi și din cauza mea.
E: O să sufăr doar dacă tu nu-ți îndeplinești scopul.
N: Îți mai amintești cã acum ceva vreme mi-ai spus cã, dacă e ceva, să mă întorc cu primul avion?
E: Da..
N: Dacă mă vei căuta să îmi spui că s-a întâmplat ceva sau voi simți vreo schimbare în glasul tău, vreun semn că ai putea fi în pericol, mă întorc de oriunde aș fi.
E: De acord.
N: Dacă nu aveai atâtea aici, ți-aș fi cerut să pleci cu mine și să uităm de toate.
E: Nu pot.
N: Știu... Uhh.. A venit vremea să merg acasă.
E: Du-te. Venim și noi curând.
A plecat. Am rămas cu spatele și am început sã plâng.. Am încercat sã mă adun și apoi am ieșit de pe terasă. Îl priveam cum își lua rămas bun de la toți. Am așteptat să plece, mi-am pus inelul pe deget și am intrat în salã. Nu mai era multă lume, deci într-o jumătate de oră am terminat. Nimeni nu m-a întrebat nimic, toți știau care era problema.
Am ajuns repede acasă. La ora 3 eram în pat. I-am rugat pe Stef și Damon să rămână. Aveam de gând să mergem la aeroport, după el. Știam că va lua un taxi, pentru că-mi lãsase mie cheile de la mașina lui ca sã se asigure că este în siguranță.
~~DIN PERSPECTIVA LUI NATE~~
Mă durea sufletul să o las singurã pe Elena... Am ajuns acasă sã pun detaliile la punct, dar nu am prea reușit, deoarece m-a apucat plânsul.. Știu că-mi vrea doar binele și că vrea sã rămân, dar nu o să mă oprească. Nu știu cât o sã rezist departe de ea, dar sigur mã voi întoarce repede.
M-am culcat puțin ca să fiu cât de cât odihnit pentru zbor.
~~DIN PERSPECTIVA ELENEI ~~
Dimineața a venit repede. Am așteptat să plece Nate și la 2 minute distanță am plecat și noi.
Am luat-o pe scurtătură și am ajuns înaintea lui. Îl așteptam în parcare.
Când ne-a văzut a ezitat o clipă, dar apoi s-a apropiat repede .
N: Nu credeam cã o să vă găsesc aici.
S: Nu puteam să lipsim.
D: Chiar dacă era să mă omori, nu aveam cum să lipsesc.
N: Ce frumos din partea voastră.
I-a luat pe rând ca să își ia rămas bun, iar apoi s-a apropiat ezitant de mine. Mă abțineam cu toată puterea să nu plâng, cu toate că lui îi dăduseră lacrimile. I-am sărit în brațe, m-a strâns puternic, aproape că nu mai aveam aer, dar nici nu voiam să îmi dea drumul.
E: Să ai grijă de tine. Să fii cuminte.
N: Și tu..
E: Să nu mă uiți..
N: Nu aș putea niciodată. Promit că vin acasă ca să mergem la mare în vară.
E: Abia aștept.
N: Trebuie să....plec.
E: Da, știu..
Înainte să îmi dea drumul din brațe m-a sărutat pe gât și apoi....a....plecat..
L-am văzut îndepãrtându-se, m-am întors încet și am lăsat lacrimile să curgă. Stefan s-a apropiat ușor.
S: Gata, trebuie să te liniștești.
E: Nu trebuie să mă vadă așa. Se va întoarce și nu pot să îi fac asta..
S: Nu te mai vede... A intrat deja..
M-a prins în brațe, iar mâinile îi alunecau ușor pe corpul meu tremurând.
S: S-a terminat... O să fie bine.
E: Încă nu-mi vine să cred...
S: Șhh... Gata.... Uite, decolează avionul.
Am privit spre cerul senin. Nate chiar plecase..
L-am privit până nu am mai avut ce să văd, apoi m-am urcat în mașină...
Toți erau tăcuți până când....