89.

324 37 9
                                    

Am auzit un bubuit în ușa de la intrare. Jer s-a trezit imediat și s-a dat jos din pat, eu fiind în urma lui.
J: Kat, du-te sus! spune el serios, îndreptându-se spre ușă.
K: Taci și continuă să mergi că nu plec nicăieri, replic eu repede.
Fetele nu se treziseră, dar bubuiturile erau din ce în ce mai accentuate.
El s-a dus și a luat un cuțit din bucătărie, apoi a mers la ușă. A deschis-o încet, iar după ea se afla Nate. Părea schimbat, dar bine că era el.
K: Nate, ce bine că tu erai. Ne-ai speriat, zic eu ușurată și mă apropii să îl iau în brațe, dar Jer mă oprește strigând:
J: Nu e Nate! spune și înfige adânc cuțitul în inima persoanei de afară, care, imediat începe să urle și să se topeascã, ochii făcândui-se negri și voind să ne atace, dar Jer reușeste să îl ciopârțească repede.
Mă sperii tare și îl curprind pe Jeremy în brațe de la spate, trăgându-l mai aproape de mine. Încep să tremur și să plâng, nevoind să cred că mai aveam puțin și îmbrățișam un demon.
Se întoarce și mă îmbrățișează strâns ca să-mi oprească tremuratul.
J: Gata, stai liniștită. S-a terminat, spune el grijuliu.
K: D-d-de unde ai știut? suspin eu.
J: Nu știu. Pur și simplu am simțit. Nu știu nici de ce am luat cuțitul de argint, rãspunde el amețit în timp ce ne ducem spre canapea.
E: Kat, ce s-a întâmplat? o aud pe Elena sărind ca arsă la vederea lacrimilor mele.
Nu am putut să îi spun nimic, doar m-am aruncat în brațele ei, iar Jer i-a spus tot, după care l-a sunat pe Damon.

~~DIN PERSPECTIVA ELENEI~~
Un demon! Nu se poate. Nu așa ceva. Kat era disperată din cauza întâmplării. Nu! Prietena mea nu o să treacă prin asta. Pe unul l-a omorât Jer, care nu părea deloc afectat, dar știu că mai sunt și alții. Și știu exact de cine sunt creați.
O las puțin pe Kat cu Jer și Dia, apoi îl sun pe Nate care dormea dus și îl rog să mai rămână câteva zile acolo și să pună sare la toate ușile și ferestrele.
Bunicii mei erau protejați de absolut orice, deoarece, ultima oară când am fost acolo am creat un câmp de protecție și nu pot pătrunde alte ființe supranaturale.
Între timp ajunge Damon care se sperie groaznic când o vede pe Kat în starea în care e și face tot posibilul să o calmeze, până când reușește.
Îmi încarc două pistoale cu gloanțe cu sare, mă schimb într-un tricou și niște pantaloni scurți, ținuta fiind de camuflaj, îmi las părul pe spate și cobor în sufragerie. Toți rămân muți când mă vãd, dar Jer e singurul ce sare ca ars în fața mea, nelăsându-mă să ies pe ușă.
J: Unde crezi că te duci? întreabă ironic.
E: Să opresc invazia de demoni, spun dându-mi ochii peste cap.
J: S-o crezi tu că pleci singură.
E: S-o crezi tu că vii cu mine.
J: Am omorât unul, mai pot și alții.
E: Nu ai să vezi. Nu te expun, spun și prind momentul de neatenție al lui și îl dau la o parte, activându-mi viteza și dispărând în întunericul nopții.
M-am dus în inima pãdurii, mereu simțindu-mă urmărită.
Acolo, am făcut o vrajă de localizare a demonilor.
~~Între timp acasă~~
~~DIN PERSPECTIVA LUI JEREMY ~~
Elena dispãruse în întunericul nopții. Uff, ce-mi face fata asta! Încăpățanata!
J: O să îl omor cu mâna mea pe demonul care-ncearcã sã se atingă de ea, țip, aproape scoțând flăcări pe nări.
D: Nu o sã se atingă nimeni de ea. Stefan o veghează îndeaproape.
K&J&Di: Poftim?
D: E aici, în oraș. L-am simțit. Nu știe cum să vină acasã. Și Elena l-a simțit, doar că nu știe dacã simțea bine sau era suferința ei.
K: Reperează-l. Să mergem după el.
D: Nu pot. Elena a intrat în mintea lui, l-a văzut beat, suferind și mi-a cerut să îl las pe el să se întoarcă. Îi respect dorința.
Di: Și cu ea ce facem? Dacă i se întâmplă ceva și el nu e pe fază?
D: Mă duc după ea.El e acolo, sigur a simțit-o că e agitată. Ei sunt conectați la fiecare pas. Suferă prea mult unul fără altul.
K: Asta știam și noi. Vin cu tine.
D: Îmi pare rău, nu pot sã vă expun pe niciunul din voi, spun și plec la fel ca Elena.
~~DIN PERSPECTIVA ELENEI~~
Termin vraja și pornesc mai departe spre o peșteră, dar chiar când să ies din pădure, simt cum o mână puternică mă prinde de umăr.
E: Damon. Huh, ce m-ai speriat, zic recăpătându-mi suflul.
D: Scuze, nu asta era intenția, spune el afișând o față de nevinovat.
E: Ce cauți aici?
D: Nu credeai că o să te las singură, nu?
E: Speram să nu te bagi. Nu e lupta ta. Era a mea și a fratelui tău, dar acum e numai a mea.
D: Ce vrei să spui? întreabă uimit.
E: Uff. Josie. A jurat răzbunare când am omorât-o. E moartă, dar lanțul pe care l-a avut la gât a creat acești demoni. Trebuie să îl gãsim și să-l spargem. Ca să ajungem în peștera în care e lanțul trebuie să trecem de demoni.
D: De acord. Dă-mi un pistol.
E: Trebuie să ne acoperim spatele reciproc. Sunt în peștera scorbului.
D: Bun. Hai să mergem, zice și pornește înaintea mea.
Ajungem acolo și.....

Dedicații: @AlinaElena600, @Cookiefriendhip69, @StefClaudia, @Arianafcdb, @AdelinaCN

Nobody else 1 Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum