21.

618 52 0
                                    

~~DIN PERSPECTIVA LUI NATE~~
Ce făcusem cu o seară înainte fusese oribil. Trebuia să merg să le cer scuze lui Stefan și fratelui său, nu credeam cã știu unde sã ajung, dar instinctul m-a dus direct către casa lor. Am bătut temător la ușă.. Mi-a deschis chiar Stefan.. Nici nu știam ce să îi zic..
N: Salut!
S: Bună! Ce faci?
N: Am venit să vorbim despre seara trecută..
S: Intră..
M-a condus către o cameră mare, frumos mobilată, destul de luminată pentru un vampir. Acolo era și fratele lui. Un bărbat înalt, brunet și binefăcut.
N: Salut, eu sunt Nate!
D: Damon, încântat de cunoștință.
N: Asemenea...
S: Ce voiai să ne spui?
N: Voiam să îmi cer scuze pentru seara trecută.. Elena mi-a explicat ce s-a întâmplat.
D: El e vârcolacul?
N: Da..
În acel moment, Damon și-a înfipt mâna în gâtul meu cald și m-a lipit de perete. Stefan încerca să îl înduplece, dar el mă strângea din ce în ce mai tare..
D:Puteai să ne omori! Nu o să mai ai șansa asta!
S: Damon, lasă-l. Ascultă-l măcar.
D: Nicio șansă.
N: Nu a fost intenționat. Nici măcar nu știam ce sunteți voi.
I-am spus asta cu o ultimă suflare. Tot nu se lăsa. Mă gâtuia mai tare.
Stefan s-a apropiat și i-a azvârlit o sticlă în cap și a căzut. Am căzut și eu. Printre gurile mari de aer pe care le luam, am reușit să mai spun câteva cuvinte.
N: Mersi, Stefan.
S: Lasă-l. E idiot. Ești în regulă?
N: Acum, da.
Damon era furios și a vrut să mă atace din nou, doar că nu a mai putut să se apropie de mine. Stefan era paravan.
S: Scuzele-ți sunt acceptate. Vin mai târziu să vorbim. Lasă-mã singur, te rog, cu fratele meu.
N: Ok.
Am plecat către casă.
~~DIN PERSPECTIVA LUI STEFAN~~
S: Inconștientule! Ce-ți venea să îl omori?
D: Bravo. Când el era să te omoare cum era?
S: Parcă nu-ți păsa de ce mi se întâmplă.
D: Era vorba și de mine.
S: Nu mă interesează ce ai de spus .Vârcolacul ăla i-a fost alături mereu iubitei mele și îi e ca un frate, așa că să nu te mai atingi de el.
D: Că ce?
S: Nu mă provoca. Știi că avem aceleași puteri.
Damon a dispărut în momentul ăla. Probabil avea nevoie să mai comită o crimă ca să se calmeze. Ce canalie..
M-am așezat în fața șemineului și am început să mă gândesc la toate..
Cum poate face Elena mereu să mă convingă? De ce m-a atras din primul moment când am vãzut-o? E specială, misterioasă, dulce, răbdătoare. E ea însăși mereu. Cred că asta m-a făcut să vreau să fiu lângã ea și să o iubesc..
M-am luat cu gândurile și s-a făcut târziu. Am decis să plec. I-am dat mesaj Elenei, anunțând-o că merg la ea.
~~DIN PERSPECTIVA ELENEI~~
Damon reacționase rău din ce am auzit de la Nate. Avea un dușman. Nu era bine..
Așteptam să vină Kat și Stefan ca să găsim o modalitate să facem ceva în această privință.
Au ajuns și ei, ne-am amplasat în bucătărie și am început să discutăm. Kat venise cu cărțile de magie.
N: Cum pot să fac să nu mă mai transform?
K: Asta voiam să vă arăt.. În carte scrie că, dacă un vârcolac vrea să redevină om pentru totdeauna, trebuie să facă legământ de sânge cu o persoană dragă..
E: Adică eu.
S: Ce fel de legământ?
K: Eu spun vraja, iar Elena îi dă lui Nate să bea din sângele ei. După ce se termină ritualul, vor fi legați, dar Elena s-ar putea simți rău apoi.
E: S-o facem.
N: Stai! Noi nu avem nimic de spus în  privința asta?
E: Nu. E decizia mea, deci eu zic că da.
J: Ești sigură, surioară?
E: Da. Hai odată!
Ca de obicei, m-am aruncat cu capul înainte și nu am mai ascultat de nimeni.
Kat a început să spună vraja, eu m-am tăiat pe mână și aproape că l-am obligat pe Nate să îmi bea sângele. Părea prea ușoară treaba...
Când a terminat de rostit, am căzut la pământ ca un sac de cartofi..
M-am trezit în patul din camera mea, Stefan îmi dăduse sânge.. Simțeam gustul amar pe buze. Cu toții se uitau la mine de parcă aș fi murit.
E: Ce e cu fețele astea lungi? N-am murit.
N: Nu încă.
E: Poftim? Nu-mi spune că era ceva de care nu știam..
K: Ba, de fapt, da.
E: Cum?
K: Legământul nu e suficient.. Mai era ceva.. Persoana cu care a făcut vârcolacul legământul trebuie sacrificată în cel mult 36 de ore sau, el rămâne așa pe veci.
E: Ce frumos.. De pe partea mea e în regulă.
N: Nu! Nu o să facem așa ceva.
E: Vrei să rămâi așa pe veci?
N: Nu, dar nici pe tine nu pot să te pierd!
J: Elena, de când ești tu sinucigașă?
E: Nu sunt! Vreau să ajut.
N: Nu ajuți cu nimic murind.!
E: Crezi tu că nu?
Începusem să țipăm unul la altul.
N: Nu, chiar nu ajuți cu nimic așa. Mai mult rău faci.
E: Am dreptul să fac ce vreau cu viața mea.
S: Nu pe tura mea.
E: Nu începe și tu!
S: Ba da. Nu poți face asta. O să gãsim altã cale.
E: Problemele normale au mai multe soluții, astea nu.
K: Trebuie să gãsim alta.
Nu am mai vrut să îi aud și am plecat.. M-am dus la lac..
Când am ajuns, am dat peste....

Nobody else 1 Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum