Never forever (boyxboy)

Capitolul 7

dator.

(...)

Deschid o doză de bere, iau o gură și îl văd pe Everest cum deschide o doză de suc.

- Nu-mi spune că ai luat atâta bere doar pentru mine.... mă încrunt la el.

- Nu, doar mă gândeam să mai dăm câteva ture de oraș, mă dau și eu pe bere dar momentan tre' să conduc.

- Bună idee, ture de oraș la 1 dimineața, zic cu un entuziasm fals.

- Dap, vrei să te duc undeva special?

- Sunt în orașul asta de aproape o lună. În asta o lună, traseul meu a fost de acasă la facultate, de la facultate fie direct la bar fie acasă iar apoi la bar. De unde ai vrea sa știu 'un loc special'? Întreb calm dar puțin iritat.

- Oh, zice și bate cu degetul în volan. Vrei să mergem la o discotecă?

Pufnesc amuzat și deschid geamul la maxim.

- Două chestii am de zis. In primul rând, sunt în pantaloni de pijama, iar în al doilea rând, discotecă? Pe bune?

- Nu ai mai auzit de termenul 'discotecă'?

- Ba da, doar că la discotecă au fost mama și tata, mai există așa ceva?

- Hei, și eu am fost la discotecă, îmi pare rău că sunt așa bătrân, ridică mâinile să se apere. Și da, mai există conceptul de discotecă.

- Ah, scuze dar eu nu prea țin cont de vârstă ta, pentru mine suntem de aceași vârstă. Și nu, nu am chef de muzică, agitație, de astea.

- Cum zici tu, pornește motorul și ieșim din parcarea non-stop-ului.

Las scaunul în spate și îmi pun picioarele pe bord. Dau drumul la radio și scot telefonul său din buzunar pentru a mă conecta la el.

- Pot? Îl flutur prin fața sa.

- Fă-ți de cap.

Încerc să îl aprind dar are parolă.

- Parola? Îi întind telefonul.

Își pune degetul mare pe ecran și-l deblochează. Intru pe YouTube și caut piesa mea preferată. Îl conectez și dau drumul la piesă. Las aerul rece să mă izbească în față cât timp ascult piesa dată la un volum redus. Dintr-o dată piesă se aude mai tare și deschid un ochi cu care mă uit în oglindă.

- Ce? Apreciez piesele triste și aș aprecia dacă nu ți-ar fii rușine cu gusturile tale muzicale.

- În primul rând nu e o piesa tristă, în al doilea rând nu mi-e rușine.

- E tristă.

- E de dragoste, nu de suferință.

- Ești îndrăgostit, dragă Elias?

- Nu sunt îndrăgostit. Știu piesă asta de pe la 10 ani.

Își dă ochii peste cap și face semn spre telefonul său.