Danger - Justin Bieber Fanfiction - [Română]

Capitolul 55

Nu pot să cred că a trebuit să rescriu acest capitol.:| Dar sper ca acum să puteți să-l citiți.

-----

Din punctul de vedere al lui Justin:

"Ești drăguț când ești emoționat." Kelsey a spus în telefon și puteam deja să mi-o imaginez rânjind după ce a spus asta.

Am gemut. "Nu sunt emoționat, babe." Am oftat în bătaie de joc înainte să arunc o minge în aer și s-o prind din nou, repetând procesul, telefonul meu fiind între umăr și ureche.

"Nu trebuie să mă minți. Știu că părinții mei sunt mai ciudați. Este în regulă să ai emoții."

"Pentru a zecea oară, nu sunt emoționat." Am spus pierzindu-mi răbdarea.

Kelsey a chicotit. "Cum spui tu, doar comportă-te cum te comporți tu de obicei și asigură-te că te îmbraci decent."

Am oftat în bătaie de joc, dându-mi ochii peste cap. "Să mă comport ca de obicei? Deci vrei să-mi aduc arma?" Am chicotit ușor. "Și ce e greșit cu modul În care eu mă îmbrac?"

"Nu," A spus, oftând. "Nu vreau să-ți aduci arma." A făcut o pauză, unde probabil și-a plimbat degetele prin părul ei așa cum făcea mereu în situații de acest gen. "Și nici să te îmbraci ca un asasin, Justin."

Aproape m-am înecat cu propria salivă. "Un asasin?"

"Dap," A spus, punând accent pe "p". "Nu că nu găsesc imaginea ta de băiat rău foarte atrăgătoare, pentru că îmi place foarte mult, dar părinților mei nu le va plăcea să vii îmbrăcat cu o pereche de blugi, un tricou și o geacă de piele. Mergem să luăm cina. Arată-le că ești ca toți ceilalți."

"Dar nu sunt ca toți ceilalți."

"Evident," Kelsey a spus. "Știu că nu ești, dar trebuie măcar să încerci săte prefaci că ești un băiat normal. Arată-le că nu au de ce să-și facă griji."

Am oftat, închizându-mi ochii. "Faci acest lucru extrem de dificil, babe."

"Nu-i adevărat, ție doar ți-e lene să te îmbraci."

Am chicotit, știind că are dreptate.

"Nu spun că trebuie să porți un costum, Justin. Doar că trebuie să arăți prezentabil."

Am dat din cap, chiar dacă am realizat că ea nu poate să mă vadă. "În regulă."

"Mulțumesc."

"Orice pentru tine, babe."

M-am uitat în sus la timp pentru a-i vedea pe băieți intrând în cameră. Ridicându-mă, am aruncat mingea, luându-mi telefonul în mâna stângâ, înainte de a-mi îndrepta din nou atenția spre Kelsey, bătându-mi palma cu fiecare dintre ei, cu mâna mea dreaptă.

"Ei bine, din păcate pentru mine, trebuie să mă duc să-mi fac temele. Ne auzim mai târziu."

"Da, ne auzim." Am oftat.

"Te iubesc."

"Și eu te iubesc." Luându-mi telefonul de la ureche, am încheiat apelul.

"Kelsey?" Bruce a întrebat, arătând spre telefonul meu cu sprâncenele ridicate.

Am dat din cap, respirând adânc.

Marcus a chicotit. "Ce ai pățit, Bieber? Nu vrea să facă sex cu tine?"

M-am uitat în direcția lui. "Nu, idiotule." Am spus. "Trebuie să-i întâlnesc părinții în seara asta."

"Ohhh," Bruce a spus, arătându-mi că-mi simt durerea. "Trebuie să-i întâlnești părinții, huh? Mult noroc. O să ai nevoie."