Danger - Justin Bieber Fanfiction - [Română]

Capitolul 28

Heiii, ce faceţi? O să postez câte un capitol în fiecare săptămână... Vineri, sâmbătă sau duminică... Depinde ce planuri am. Mulţumesc pentru cele 11000 de citiri.

Sper să vă placă!<3

-----

Din punctul de vedere al lui Justin:

Pe întregul drum, în maşină a fost linişte. John nu a vorbit deloc, uitându-se la Kelsey, care nu îşi lua privirea de pe sticla geamului și care tremura din cauza aerului rece, deoarece avea pe ea doar jacheta pe care eu i-am dat-o şi sutienul.

Am gemut, strângând din dinţi. Doar gândul că Luke a pus mâinile pe ea mă făcea să înnebunesc.

Nu trebuia să o las niciodată să se urce în maşina aia.

Nu trebuia să o enervez atât de tare.

Trebuia doar să-i spun adevărul despre Jen.

Am strâns chiar mai puternic de volan, în ciuda corpului meu care radia de durere. Probabil că l-am bătut pe Luke, dar mi-a provocat şi el la rândul lui câteva răni.

John s-a uitat la mine, privindu-mă neliniştit.

Am dat pur şi simplu din cap, încercând să nu mă enervez prea tare.

Tot la ce puteam să mă gândesc era să-l omor pe idiotul ăla, să-l fac să plătească pentru tot ce i-a făcut lui Kelsey. Aş fi putut să fac asta, dar nu după ce ea m-a rugat să n-o fac. Era speriată, dezbrăcată, rănită şi disperată de a pleca de acolo şi nu puteam să o supăr şi mai mult.

Luând colţul, mi-a luat câteva minute înainte să ajung în faţa casei mele. Am oprit maşina, lăsându-mi capul pe scaunul din piele.

John s-a uiat la mine încă o singură dată înainte ca, cu o singură aprobare din cap şi cu o lovire uşoare pe umăr, să deschidă uşa de la maşină şi să iasă afară. Închizând-o, a dispărut rapid în întuneric.

Am tăcut din gură, fără să știu ce aş putea să zic în acest moment.

Am auzit un oftat din spate, dar am decis să-l ignor.

Voiam doar să-mi închid ochii şi să dispar pentru totdeauna. Poate că aşa totul ar reveni la normal şi Kelsey nu ar mai fii rănită.

După câteva minute, am decis că ar fi bine să spun ceva, orice... Doar să rup tăcerea. "Vrei să mergi acasă sau...?"

Am aşteptat un răspuns.

"Nu." Kelsey a murmurat uşor. "Nu pot să-i las pe părinţii mei să mă vadă aşa." A şoptit.

Am dat din cap, lăsându-mă în jos şi scoţând cheile din contact. Deschizând uşa maşinii, am închis-o la loc înainte de a mă îndrepta spre partea unde stătea Kelsey. Apăsând pe mâner, m-am lăsat la acelaşi nivel cu Kelsey. I-am mângâiat uşor obrajii, înainte de a-mi înfăşura mâinile în jurul picioarelor ei, ridicând-o și închizând uşa cu piciorul, îndreptându-mă spre uşa de la intrare.

Spre norocul meu, era deja deschisă. Intrând înăuntru, am urcat rapid scările, fără să mă deranjez să văd dacă băieţii erau aici sau nu.

Mergând pe hol, am dechis uşa de la camera mea înainte de a intra înăuntru, aşezând-o pe Kelsey pe patul meu. M-am uitat la ea înainte de a ofta şi de a mă îndrepta spre uşă pentru a o închide.

Din punctul de vedere al lui Kelsey:

M-am uitat cum Justin a închis uşa, lăsându-ne astfel singuri. Am gemut, lingându-mi buzele.