Danger - Justin Bieber Fanfiction - [Română]

Capitolul 18

Hey din nou! Două capitole astăzi... Progrese, progrese. Mâine o să postez două capitole, dar duminică nu o să mai pun, pentru că voi fi plecată și nu voi avea timp. ;*

Sper să vă placă!<3

-----

Din punctul de vedere al lui Kelsey:

"Kelsey Anne, trezește-te! Vei întârzia la școală." Mama mea a intrat în cameră, vocea ei enervantă sunând puternic în urechile mele.

Am gemut, întorcându-mă pe o altă parte. "Nu." Am murmurat, punându-mi capul și mai bine în pernă, sperând să plece.

Nu eram într-o stare de spirit destul de bună pentru a-invedea pe copiii de la școală sau pe profesorii plictisitori sau a asculta întrebările lui Carly. Voiam doar să dorm după nenumăratele certuri avute cu Danger, adică Justin.

"Kelsey!" A țipat, dând la o parte pătura de pe corpul meu, lăsând aerul rece din cameră să-mi atingă pielea.

Asta nu a funcționat.

"Încă cinci minute, te rog." Am murmurat, luând perna și punându-mi-o peste cap.

Poate acum mă va lăsa în pace.

"Kelsey!" Mi-a luat perna de pe cap.

Sau nu...

"Iisuse, mamă!" M-am ridicat, enervată și obosită. "Sunt trează!" Am spus, frecându-mi ochii.

"Să nu îndraznești să folosești numele lui Iisus fără rost!" A țipat.

Mi-am dat pur și simplu ochii peste cap. Sunt de acord în a respecta numele lui Iisus, fiind loială religiei mele, dar la naiba, mama poate duce chestia asta la un alt nivel.

"Ar trebui să-ți fie rușine de tine însăți, Kelsey Anne." Și-a continuat discursul, scoțând pe gură mii de cuvinte. "Îmbracă-te și grăbește-te, nu avem toată ziua la dispoziție."

"Trebuie să fac un duș prima oară, mamă." M-am ridicat în picioare, pregătită să mă duc în baie, când ea m-a oprit.

"Nu, nu vei face. Eu și Dennis nu avem timp să te așteptăm. Trebuie să plecăm sau vom întârzia doar din cauză că tu nu știi la ce oră ar trebui să te culci." A arătat cu un deget spre mine. "Spală-te pe față, pe dinți, îmbracă-te și vino jos."

"Dar mamă, nu am mai făcut un duș încă din noaptea-"

"Când te-am prins că te-ai furișat în casă?" A schițat un zâmbet. "Da, ei bine, asta nu este vina mea. Nimeni nu ți-a spus să fii neglijentă sau nepăsătoare." A început să meargă. "Oh, și să nu crezi că nu mai ești pedepsită, tânără domnișoară. Vreau să vii acasă exact după școală. Ai înțeles?"

"Da, cum spui tu." Am murmurat.

A oftat. "Ar fi bine să fii gata până când pun lucrurile în mașină."

După ce a ieșit din cameră, am intrat în baie.

Îmi iubesc mama dar poate să fie atât de enervantă uneori.

Dând drumul robinetului de la chiuvetă, mi-am udat fața, înainte de a mă spăla pe dinți, apoi uscându-mi fața cu un prosop. Trecându-mi peria prin păr, mi-am blestemat viața - arăta dezgustător. Mulțumesc lui Dumnezeu că nu era uleios. Nu arăta atât de rău, dar nici chiar foarte bine. Făcându-mi un coc, am ieșit din baie.

Ducându-mă spre dulap, mi-am apropiat buzele, întrebându-mă ce voi purta. Oprindu-mă la o simplă pereche de blugi, un tricou alb și o pereche de adidași cu negru și alb, am închis dulapul, înainte de a îmi căuta geanta.