Danger - Justin Bieber Fanfiction - [Română]

Capitolul 42

Hei, iată-ne aici cu un nou capitol.

Sper să vă placă!<3

-----

Din punctul de vedere al lui Kelsey:

Potrivit vorbelor lui Dennis, Carly a venit să vorbească cu mine când părinţii mei au deschis uşa, aşteptându-se să mă vadă cu ea, dar au rămas surprinşi când Carly a întrebat de mine. Ei i-au spus că am mers la ea acasă să-mi fac temele şi ea le-a spus că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Părinţii mei erau confuzi şi se întrebau unde eram. Erau pe cale să mă sune când Carly i-a oprit, dându-şi seama unde eram de fapt şi spunându-le pentru 'binele meu'.

Minute mai târziu, am ajuns acasă şi acela a fost momentul unde toate lucrurile au luat-o razna.

Curva aia era norocoasă că nu am lovit-o când am avut şansa.

Adică, ce 'prietenă bună' face asta?

Cine îşi trădează propria prietenă în faţa părinţilor ei despre ceva ce nici măcar nu ştie?

Ea a jurat că Justin era o persoană rea şi un criminal, dar ea chiar ştia asta? Nu. Deci nu avea niciun drept să-l acuze de lucruri şi să-i mintă pe părinţii mei.

Îl cunoşteam pe Justin şi ştiam de ce era capabil. Era periculos? Da, dar doar împotriva duşmanilor lui. Are probleme cu furia? Desigur, dar asta nu îl face să fie o persoană rea.

Doar că nu înţeleg de ce trebuia să se întâmple asta. Totul era într-un final bine, eu şi Justin eram fericiţi, părinţii mei reuşiseră să mă lase în pace şi aici eram acum, într-o altă problemă.

Este ca şi cum soarta mea nu dorea ca eu să fiu fericită.

Oftând, m-am aşezat pe stomacul meu, întinzându-mi picioarele şi muşcându-mi buza, făcând un zgomot.

Nu puteam să mă gândesc decât la momentul în care tatăl meu m-a numit o curvă. Ştiam că nu a vrut să zică asta pentru că, nu am făcut nimic care să-l facă să mă numească aşa, dar încă mă durea, din cauză că venea din partea lui. Nu l-am văzut niciodată atât de nervos... Adică, am încurcat câteva lucruri în ultimele luni, dar ei nu s-au comportat niciodată cum au făcut-o în seara asta, atunci când au aflat realul motiv pentru care ajungeam târziu acasă şi pentru care mă furişam mereu.

Chiar pot ei să mă învinovăţească pentru că am ţinut acest secret? Ei m-ar fi omorât dacă ar fi aflat motivul pentru care am venit acasă la trei dimineaţa deoarece eram la casa unui băiat. Puteam mai bine să mă omor singură pentru a evita problemele.

Oftând, tocmai când doream să mă culc, telefonul meu a vibrat de câteva ori, indicându-mi că cineva mă suna. Mutându-mă pe spate, mi-am dus degetele peste ecran, punându-mi telefonul la ureche. "Alo?"

"Am rezolvat totul, babe." Am auzit vocea lui Justin.

M-am ridicat în pat. "Justin, ce ai făcut?" Am întrebat îngrijorată.

Acolo a fost o mică pauză înainte ca Justin să vorbească din nou. "Să spunem doar că nu trebuie să-ţi mai faci griji în legătură cu Carly."

Am simţit o durere în stomac la cuvintele spuse de el, ochii mei mărindu-se. "Ce vrei să spui prin asta?"

A chicotit. "Adică, nu va mai fi o problemă pentru tine sau pentru părinţii tăi. Ea îşi va ţine gura închisă de acum, m-am asigurat de asta."

"Justin..." Am oftat. "Ce ai făcut mai exact?"

"Am vizitat-o..." A spus pur şi simplu.

Am putut să audul sunetul maşinii lui. "Şi?" Am continuat, vrând să-mi explice mai bine.