Danger - Justin Bieber Fanfiction - [Română]

Capitolul 21

Hei! Ce mai faceți? Scuze că nu am pus capitolul ieri, dar am fost foarte ocupată. O să pun următorul capitol când o să am timp, pentru că am zilele foarte aglomerate. Sper să înțelegeți și să nu vă supărați. Btw, ați ascultat noua melodie a lui Justin, Heartbreaker? E Asdfghdkfl. O adorrrrr. <333 Și ah da, vă mulțumesc pentru cele 4000 de 'citiri'. I'm sooo happy. Thanksss.<33

Anyway, sper să vă placă! <3

-----

Din punctul de vedere al lui Kelsey:

Aproape am făcut sex cu Justin Bieber?

Cred că tocmai asta am făcut și nu știu ce să fac în privința asta.

Poate ar trebui să fac ce Blair Waldorf a făcut în Gossip Girl când și-a pierdut virginitatea - să vizitez un preot și să-mi mărturisesc păcatele.

Gândindu-mă mai mult la asta, nu va funcționa pentru că părinții mei cunosc toate persoanele de la Biserică și dacă ar afla ce s-a întâmplat între mine și Justin, voi fi pedepsită mult timp. Uitați de pedeapsă, aș fi blocată în camera mea ca un animal dacă ar afla.

Poate aș putea să-i zic lui Carly.

Ha, da... Desigur. Probabil ar încremeni și ar avea un atac de panică și ultimul lucru de care am nevoie este să o conduc pe ea la spital și să explic de ce s-a întâmplat asta.

Cred că cel mai sigur lucru ar fi să îmi țin gura închisă și să încerc să tratez chestia asta cu mult calm.

Atât de departe, nu prea funcționa.

....M-am uitat prea mult la televizor.

Loviturile rocilor tari de pe șosea, m-au făcut să revin la realitate. Stăteam în mașina lui Justin, cu picioarele încolăcite și cu mâinile pe coapse.

Justin își ținea ochii pe șosea, concentrat, în timp ce fredona.

Cum dracu putea să fie atât de calm?

Aici eram eu, practic cedând psihic, în timp ce el se comporta de parcă nimic nu s-a întâmplat între noi.

Bărbații. Am oftat. Niciodată nu îi voi putea înțelege. Nici dacă aș vrea.

"Ce e în neregulă cu tine?" Vocea lui Justin m-a readus la realitate, întorcându-mi capul pentru a-l privi.

Chiar mă întreabă asta acum? Cât de idiot poate să fie? "Nimic." Am murmurat.

Justin a chicotit. "Cu siguranță este ceva, așa că de ce nu trecem peste toate idioțeniile astea și îmi spui direct?" Și-a luat ochii de pe stradă pentru a se uita la mine, privirea lui făcându-mă să mă simt neconfortabil în scaunul meu, aducându-mi aminte de prima dată când am stat pe el.

"Doar mă gândeam la niște lucruri... Cred." Am dat din umeri, uitându-mă pe fereastră. Știu că deveneam ciudată, dar chiar nu simțeam nevoia să aduc în discuție subiectul care mă omora pe dinăuntrul meu. Simțeam că dacă aș face-o, lucrurile o vor lua razna și ăsta era ultimul lucru de care aveam nevoie.

Din nou, gândindu-mă la asta, nu pare a fi atât de rău.

"Lucruri cum ar fi?" S-a uitat din nou la șosea. Poziționându-și genunchiul stâng sub volan, și-a băgat mâinile în buzunarele de la geaca lui din piele, scoțând afară o țigară și o brichetă. Aprinzând țigara, a lăsat-o între buzele lui, înainte de a-și lua genunchiul de sub volan, controlând din nou mașina cu mâna.

Trăgând din țigara lui, a lăsat fereastra puțin mai jos, scoțând afară un perfect inel de fum.

"Nu știu..." Am murmurat. "Doar la lucruri... Cred." Am dat din umeri.