Danger - Justin Bieber Fanfiction - [Română]

Capitolul 27

Hei. În acest capitol e puţin mai multă acţiune, dar o să fie şi un moment drăguţ la final. Scuzaţi dacă găsiţi mici greşeli, dar m-am grăbit să-l scriu. Nu uitaţi să vă scrieţi mai jos părerea despre acest capitol şi dacă vreţi şi v-a plăcut atât de mult, să şi votaţi. Mulţi pupici!;*

Sper să vă placă!<3

-----

Din punctul de vedere al lui Kelsey:

Mi-am simţit stomacul tresărind odată ce mi-am dat seama că voi fi obligată să fac ceva ce nu mi-aş dori.

Nu numai că eram legată de pat dar el nici măcar nu avea de gând să se oprească, indiferent de câte de multe ori l-am implorat.

El pur şi simplu a continuat să facă ce voia, făcându-mă să plâng mai puternic.

Mă simţeam neajutorată, mă simţeam murdară... Mă simţeam dezgustată.

Voiam doar să se grăbească şi să termine mai repede. Mă omora şi mai mult pe dinăuntru să ştiu că nu puteam să fac nimic în privinţa asta, doar să stau acolo şi să-l privesc.

Mi-am închis ochii strâns în momentul în care am simţit că a început să tragă de marginea pantalonilor mei. Am ţipat încă o dată, făcând orice pentru a-l distrage din ce avea de gând să facă.

În schimb, ce a făcut Luke a fost să îşi pună mâna peste gura mea pentru a-mi bloca ţipetele.

"Te rog..." Am plâns.

Am început să mă mişc, încercând să-l lovesc în locul unde l-ar durea mai mult, făcând orice pentru a câştiga mai mult timp.

"Curvă idioată, opreşte-te din a te mai mişca!" A gemut, împingându-se mai tare peste corpul meu, făcându-mă să gem de durere.

Am început să ţip chiar mai tare sub strânsoarea lui, sperând ca acest coşmar să se termine.

Luke a rânjit, dând din cap. "Nu te înveţi minte, nu-i aşa, baby?" A oftat în bătaie de joc. "Am de gând să te fut atât de tare şi nu e nimic ce tu ai putea să faci în legătură cu asta." A zâmbit, înainte de a se lăsa în jos şi de a-şi apăsa buzele pe gâtul meu.

Am început să tremur speriată. Mi-am deschis gura pentru a zice ceva atunci când uşa s-a deschis şi imediat am început să tremur şi mai tare, speriată de cine ar putea să fie la uşă.

"Ai exact trei secunde să te dai de pe ea înainte să-ţi zbor capul." O voce familiară s-a auzit puternic în urechile mele.

Luke şi-a luat buzele de pe gâtul meu, gemând uşor. "Cine dracu a zis că poţi să întrerupi?"

Oricine ar fi fost la uşa, a chicotit. "Nu cred că înţelegi, Luke."

"Nu cred că tu înţelegi." Luke a spus. "Sunt ocupat."

Fără niciun alt cuvânt, o împuşcătura s-a auzit, un glonţ aterizând chiar aproape de capul meu. Am tresărit.

"Ce dracu?!" Luke s-a dat de pe mine, întorcându-se pentru a se uita la uşa, oferindu-mi o viziune clară pentru a-l vedea pe Justin care stătea acolo, cu o privire de pură ură pe faţa lui.

Mii de lacrimi mi-au invadat faţa. Mi-am pus o mână peste gură, şocată fiind să-l văd.

"Data viitoare, pieptul tău va fi cel lovit de un glonţ." Justin a oftat în bătaie de joc, ţinând o armă în mâna lui.

Din punctul de vedere al lui Justin:

"Bieber," A spus Luke printre dinţii lui încleştaţi. "Ce dracu faci aici?" A gemut.