"La princesa del infierno."
★
–Avril, nu face o prostie! Rayia m-a prins de mână, oprindu-mă pe loc.
–Nu are cum să nu știe. E imposibil! M-am răstit printre dinți.
Simțeam că înnebunesc. Mintea îmi era într-o mie de părți și nu puteam să mă adun.
–Chiar dacă e așa, nu putem face niciun pas greșit acum. Ne urmărește toate mișcările!
Eram prinsă. Blocată. Și pentru un moment, m-am trezit în trecut. Soldatul de aur ce avea o lesă nenorocită în jurul gâtului!
–Toată lumea afară! Am tunat.
Nu puteam claca în fața lor. Dacă o făceam, se ducea dracului totul. Fiecare fibră din mine tremura de adrenalină.
–Princessa, ce facem acum? Unul dintre băieți și-a făcut curaj să mă întrebe.
–Lăsați-l pe Luca. Și plecați.
Au executat fără să comenteze. Luca a rămas legat în mijlocul depozitului, iar ușa s-a închis greoi în urma lor.
L-am privit preț de câteva secunde, încercând să găsesc măcar o urmă de compasiune față de cel pe care îl credeam prieten.
Fusese lângă mine de când ieșisem de la corecție. Mă ajutase să trec peste toate nenorocirile pe care le îndurasem în locul ăla blestemat. Mă salvase de la supradoză. De la droguri și alcool. Și totuși, indiferent de câte făcuse în trecut, a ales să mă trădeze. Să contribuie la distrugerea mea cu bună știință.
–Știai unde se ascunde? Am urlat, scoțând pistolul de la spate.
–Avril, îți jur că nu știu unde e!
Cade în genunchi în fața mea, ca un ultim gest.
Toate se legau. Prea bine. Prea târziu. Lucy nu-l crezuse pe Xander suficient de puternic. Klaus nu era așa ușor de dus de nas. Își încercase norocul și cu Alek, dar nu-i mersese.
Normal că apelase la singurul om care era în stare să-i ofere orice la schimb pentru prețul corect.
–Starr! I-am auzit vocea ca prin vis.
Nu eram calmă. Ci lucidă. Și pentru prima oară, nu mă mai durea nimic.
–Luca, e singura ta șansă. Ultima fărâmă de milă pe care o mai am.
–Știi foarte bine pe cine vrea el, de fapt. Pentru cine face toate astea!
M-am blocat.
–Îl vrea în Infern.
–Nu! A fost tot ce am putut să scot pe gură.
–Ți-am spus tot ce știu. Am făcut tot ce mi-ai spus. Acum eliberează-mă.
–Minți.
Cu ultimul gram de curaj rămas, a vorbit:
–Dacă eu pățesc ceva... A înghițit în sec. Zeke va afla. Și o să-ți ia totul. Din nou.
Am zâmbit.
–Crezi că mă tem? Mă aplec pe vine, ajungând la nivelul lui.
Se înșela dacă credea asta. Dacă era adevărat ce spune, jocul devenea și mai periculos. Iar nebunia începea să-mi întunece judecata, și, totodată, să o clarifice.
–Te temi de diavol. De el.
–Nu, am ales să-l privesc pe Zeke Reyes în ochi și să-l trădez... pentru Xander Black.
Am apăsat pe trăgaci. Iar zgomotul a spart aerul din depozit. Pentru o fracțiune de secundă, totul a înghețat.
L-am simțit când s-a apropiat. Nu m-a atins. Nici nu m-a oprit. Știa că, dacă ar fi făcut-o, aș fi explodat. Ochii lui erau fixați pe mine. Nu pe sângele care se întindea pe beton. Nu pe corpul care se prăbușise. Doar pe mine.
–Zeke o să afle. A spus.
–Știu.
Mi-am trecut mâna peste față.
–Și o să vină după tine.
–Nu. Mi-am ridicat privirea. O să vină după noi.
În acel moment, telefonul meu a vibrat pe masă.
Un număr necunoscut.
Am răspuns. Și, cumva, i-am recunoscut respirația calmă de la capătul firului.
–Nemernico! Am șoptit, strângând pistolul în mână.
Un chicotit scurt, aproape amuzat.
–La fel de directă.
–Lucy!
–Mă bucur că încă îți amintești vocea mea. Ar fi fost trist să nu mai însemn nimic pentru tine... după tot ce-ai câștigat datorită mie.
–După tot ce am câștigat din cauza ta?! Pentru o secundă am pierdut totul, nenorocito!
–Ar trebui să fii mai recunoscătoare!
–Recunoscătoare?!
–Dacă nu eram eu, nu ai fi avut niciodată curajul să îl părăsești pe Alek. Ai fi rămas în Miami, continuând să lucrezi pentru Zeke. Crezându-te liberă. Fiind soldatul de aur. Mie îmi datorezi totul, printeso... inclusiv iubirea față de Xander!
–Știai că Luca ar fi murit în seara asta... Am constatat. Știai că nu o să-l las în viață după ce m-a trădat.
–Și mai știam că n-o să-l lași în viață după ce-ți dezvăluia adevărul.
Am tăcut. Tocmai îmi confirmase.
–Credeai că minte? I-am auzit surâsul amuzat. Nu, prințeso, Luca nu te-a mințit.
–O să te distrug!
–Sunt chiar aici. Ce mai aștepți? Îi simțeam satisfacția din glas.
–O să implori moartea, cățea nenorocită, îți jur!
–Abia aștept momentul în care o să vă prindă. Sunt tare curioasă cum o să mai scapi atunci, princesa!
Nu am așteptat să mai spună ceva că am azvârlit cu telefonul, făcându-se țăndări. Furia îmi pulsa în tâmple.
–Starr!
Pentru o secundă, am vrut să mă agăț de vocea lui. Să o las să mă liniștească. Să-mi alunge demonii.
Dar Klaus îmi oferise nu de mult un sfat: lasă furia să te consume. Și venise momentul să îl urmez.
–Îl vreau pe Alek. I-am transmis Rayiei și a aprobat imediat din cap, plecând.
–Ce ai de gând să faci? Xander m-a întrebat.
–Îl vreau și pe Klaus.
–Starr... spune-mi ce ai de gând să faci?
–O să afli. Deocamdată, a venit vremea în care urmezi tu doar ordinele. Fără întrebări.
La rândul lui, a aprobat din cap și m-a lăsat singură.
M-au folosit ca pe o piesă de schimb într-un joc murdar. Și au crezut că o să înghit. Că o să tac. Că o să fug.
Zeke Reyes a crezut că poate să se joace cu cea mai importantă persoană din viața mea, fără să existe consecințe.
Lucinda Morelli a crezut că poate să-mi distrugă viața și să o las să plece, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.
O să le iau tot. Rând pe rând. Fără milă. Nu mai există cale de întoarcere. Dacă au vrut monstrul înapoi, l-au adus. La princesa del infierno.
CITEȘTI
Gamble on souls
Romance"-Mă urăști? -O parte din mine te urăște. Urăște tot ce mi-ai făcut și cauzat. Îmi spune că e greșit să fiu aici. Strigă fără oprire să plec și să nu privesc înapoi! -Iar cealaltă? -Cealaltă parte e sufocată de iubirea pe care ți-o port ne...
