Gamble on souls

Capitolul 9.

"Ispita diavolului e la fel de dulce ca mierea pe limbă."
★

Într-un alt univers, m-am născut pentru prima dată.

   Într-un alt univers, am 8 ani și mama îmi mângâie capul înainte să adorm.

   Într-un alt univers, am 14 ani și primesc primul sărut pe holul școlii.

   Într-un alt univers, privesc cerul, mândrindu-mă că mă numesc o stea.

   Într-un alt univers, îl privesc pentru prima dată pe Xander Black și mă îndrăgostesc.

   Într-un alt univers, nu descopăr ce gust are trădarea sa.

   Într-un alt univers, oh, într-un alt univers, îmi iubesc viața la nebunie!

   Descoperirea jurnalului ala blestemat mi-a schimbat vizunea. În fiecare seară îl răsfoiam, schimbându-mi stările de la una la alta. De la furie, la amărăciune, până în pragul nebuniei.

   Mă întrebam încontinuu ce o să se aleagă de viața mea, care o să fie punctul în care o să clachez din nou. Începusem să mă tem de propriile gânduri.

   Și totuși, jurnalul ăla mi-a alimentat dorința de răzbunare, oferindu-mi puterea să mă pun pe picioare. Ba chiar, pentru un moment, am încercat să-l caut. Să-i dau de urmă, dar nemernicul și-a ascuns mult prea bine urmele.

Trebuia să-i dau drumul. Să-l las să plece. Dar îmi lipsește. Meritam mai mult. Ceva mai bun. Dar îmi doream ca el să fie mai bun.

–Princesa! Glasul diavolului mă readuce la realitate, aducându-mi aminte de ce mă aflam aici.

   Eu îl chemasem. Aveam nevoie de acea favoare, aveam nevoie să trag de timp, pentru că nu eram sigură cât îmi mai rămăsese.

–Zeke! Ia un loc! Îl poftesc în sufrageria mea, care acum pare banală, în comparație cu prezența sa.

   Costumul negru și simandicos îl făcea să pară un simplu om de afaceri. Asta până când îi întâlneai privirea. Era nevoie doar de o privire și Zeke îți tăia răsuflarea. Fostul meu șef avea pe undeva pe la 45 de ani, înalt și brunet. Părul îl avea dat pe spate, scoțându-i în evidență ochii verzi. Acest detaliu, îl făcea să pară mortal. Nu am întâlnit pe nimeni cu o nuanță ca asta. Ochii lui sunt ca niște smaralde strălucitoare, care îți pătrund în suflet cu privirea lor hipnotică. Verdele este atât de adânc și intens, încât te simți ca și cum ai fi prins, fără vreo șansă de scăpare.

   Zeke este un amestec între mister și pasiune care îl face irezistibil, dar și foarte periculos. Nu știam atât de multe despre trecutul lui, nu-mi împărtășise nimic în legătură cu asta, dar aptitudinile sale vorbeau de la sine. Avea multă instruire, se mișca cu o tăcere de mormânt și o precizie care îi trădează măiestria. Știam că era stăpân pe arta camuflajului, deghizându-se și adaptându-se la mediu ca un cameleon. El era cel care mă antrenase și mă învățase tot ce știam.

   –Nu văd cadavrul lui Ross, deci presupun că mă aflu aici în legătură cu acea favoare, corect? Vocea lui mă trezește la realiate, oprindu-mă din a-l examina.

   –Da.

   –Deci? Ce-ți dorești de la mine? Stai! Nu-mi spune! Vrei să-l găsesc pe Xander Black? Zâmbește ca un maniac și mă blochez.