Gamble on souls

Capitolul 21.

"Un glonț."
★

–Nu vreau să fie nimeni pe cont propriu, așa că vom forma echipe. Cuplul fericit va rămâne împreună. Am nevoie să adunați cât mai multe informații despre Antonio. Ash și Josh, mă bazez pe abilitățile voastre să creați o diversiune dacă lucrurile scapă de sub control.

–Prin diversiune, te referi la... ? Întreabă suspicios Josh.

–Klaus mi-a spus că amândoi împărțiți o pasiune pentru piromanie.

–Vrei să dăm foc locului? Ash sare aproape de pe loc, cu un zâmbet prea larg pentru situația în care suntem.

–Nu. Doar o mică explozie. Suficient cât să putem ieși de-acolo întregi.

–S-a făcut! Rânjetul de pe fețele lor îmi spunea suficient.

–Sam și Mark, voi o să păziți intrarea.

   –Serios? Murmură Sam, ridicând o sprânceană.

   –Am nevoie să putem ieși oricând, fără complicații. Amintiți-vă, planul nu e să-l ucidem. Îl vrem de partea noastră. Dar avem nevoie și de o rezervă. Dacă lucrurile ies cum trebuie, o să am un aliat.

   –Și dacă nu?

   –Îl capturăm și îl folosim ca să o scoatem pe Lucy la iveală. Rayia o să-i ajute pe Sam și Mark.

–De ce nu e cu tine? Întreabă Bree, curioasă.

–Rayia e prea cunoscută. Sunt șanse mari ca Morelli să o recunoască și, din câte am auzit, urăște rusoaicele. Nu pot risca.

   –Și eu?

   Îmi mut privirea spre Brynn.

   –Tu te ocupi de comunicații și supraveghere. Avem nevoie de ochii și urechi peste tot.

Gesticulând spre monitoare și telefoane, o văd cum se încruntă.

   –Doar nu ai de gând să mă dai la o parte?

   –Chiar credeai că aș risca să te las să vii cu noi?

   –Pentru o secundă, am crezut.

   –Îți ofer șansa să te răzbuni, Brynn.

   –Din fața unui calculator? Se revoltă ea.

   –E o ocazie unică. Am nevoie de tine aici. Ceva îmi spune că nu vom fi singurii care o să profite.

   –Nu îmi spune că tu chiar crezi că Lucy o să-și facă apariția.

   –Ba nu. Zayn intervine. Are sens ce spune Avril. Gândiți-vă, Lucy vrea să-l omoare. Ce ocazie mai bună decât la un bal mascat plin de criminali?

   –O să pornească un război. Concluzionează Klaus, cu pumnii strânși.

   –Iar noi o să fim chiar în mijlocul lui!

   Inspir adânc, număr până la trei și închid ochii doar o clipă, cât să nu-mi pierd controlul. Îmi reiau planul de la capăt. Pot să-l fac să funcționeze. Am chiar și un as în mânecă. Și totuși... ceva îmi scapă. Dar ce?

   –Avril!

Klaus vine în fața mea și mă prinde de umeri.

   –Ce fac greșit? Șoptesc. 

   –Gândești precum Xander și înțeleg de ce. Dar tu nu ești el. Oamenii din încăperea asta sunt aici pentru tine. Te urmează pe tine.