-Poate ca sunt nebun, dar sunt nebun dupa tine.
Cuvintele lui m-au facut sa rosesc si sa ma stramb umpic deoarece asa ii zicea baiatul fetei in acele filme cliseice.
A pornit motorul, iar noi ne-am reluat drumul spre casa. Nu stiam ce sa mai spun si inca nu imi venea sa cred ceea ce tocmai s-a intamplat. Am fost urmariti si pusi in pericol, din nou... Deja m-am cam saturat de toata aceasta cursa nebuna in care Zayn este implicat, dar nu am de ales, m-am indragostit de el asa cum este, cu bune si rele. Cu toate ca nu prea pot vedea partile rele din el.
Mi-am indreptat privirea spre el si l-am analizat atent. Era foarte concentrat pe drum, dar in acelasi timp parea ca se mai gandeste la ceva. Probabil se gandeste la ceea ce s-a intamplat acum cateva minute. Nu se uita absolut deloc la mine asa ca mi-am luat si eu privirea de la el si mi-am fixat-o pe fereastra.
Nu stiu de ce, dar brusc m-a cuprins o stare de nostalgie si de tristete. Avusesem primul meu moment intim alaturi de un baiat, iar mama nu era aici. Nu puteam sa intreb ce crede despre asta, adica puteam, dar ea nu imi putea raspunde. Nu puteam sa aflu parerea ei despre Zayn si parerea ei despre faptul ca m-am daruit lui drup si suflet si asta durea. Imi este atat de dor de ea si deja simt cum ma sufoc pentru ca nu mai pot tine toate aceste lacrimi in mine, vreau sa plamg ca sa ma eliberez de aceasta durere ce imi apasa pe suflet. Am mai aruncat o scurta privire spre Zayn si cand am vazut cat de concentrat era pe drum am profitat de ocazie si am dat drumul lacrimilor pe care le tineam. Respiram pe gura ca sa evit eventualele suspine si zgomote care i-ar putea atrage atentia lui Zayn pentru ca in acest moment chiar nu imi doream sa vorbesc despre ceea ce simt si de ce plang.
-Cici, plangi cumva?, vocea lui Zayn a spart brusc linistea apasatoare.
Nu am spus nimic si nici nu l-am privit ci am continuat sa privesc pe geam si sa las picaturile de apa sarata sa se scurga din ochii mei una dupa alta cat mai repede in speranta ca ma voi linisti imediat ce voi mai lasa cateva lacrimi afara. dar se pare ca m-am inselat si ca nu a fost asa ci plansul mi se agrava pe secunda ce trecea si incepea deja sa plang isteric cu lacrimi mari si suspine la fel de mari.
Zayn a oprit brusc masina apoi s-a dat jos si a venit pe partea cu portiera mea deschizand-o si cuprinzandu-ma imediat in baretele lui mari si puternice. M-a strans in brate atat de tare incat aproape m-a lasat fara aer, dar nu aveam nimic impotriva deoarece chiar aveam nevoie de acest lucru acum, aveam nevoie disperata de imbratisarea lui.
-De ce plangi?, m-a intrebat soptit la ureche, dar nici de data aceasta nu i-am raspuns. L-am simtit cum se incordeaza usor, dar am decis sa raman la fel de tacuta ca pana acum.
-Cecilia, spune-mi de ce dracu' plangi, a spus pe un ton destul de apasat si dur.
Cum nu stiam ce sa spun, pentru ca daca as fi spus adevaratul motiv din care plangeam ar fi sunat stupid, doar am ridicat din umeri in semn de "nu stiu de ce plang". L-am simtit cum s-a incordat si mai tare si a inceput sa ma stranga atat de rau in brate incat a devnit dureros.
-La dracu', Cici, nu poti sa spui ca nu sti de ce plangi, a spus nervozitatea citindui-se in voce.
-Ba da, pot, am spus indiferenta.
-Atunci inseamna ca ai nevoie de un control pentru ca nici un om sanatos la cap nu incepe si plange din senin, a spus aspru.
Stiu ca poate a spus-o la nervi si ca poate nu si-a dat seama de ceea ce a spus, dar cuvintele sale chiar au durut. Si au durut chiar foarte rau. Atat de rau incat lacrimile au dat navala iar peste obrajii mei pali.
-Lasa-ma, am spus rece si mi-am folosit toata forta ca sa pot scapa acum din bratele sale.
M-am uitat prin imprejurimi si am observat ca ne aflam pe un drum ce era inconjurat de o padure. Eram atat de suparata incat imi doream sa stau pe vecie inchisa in aceasta padure asa ca fara sa gandesc de doua ori, am actionat si am fugit in padure. M-am uitat in spate si l-am vazut pe Zayn care era in spatele meu furios.
-Cici, nu am chef de joaca. Opreste-te dracului!, tipatul sau a rasunat in intreaga padure intunecata.
Nu m-am oprit ci am continuat sa fug si sa profit de statura mea micuta ca sa ma strecor printre mai multi copaci ca sa scap de Zayn. Ma uitam destul de des, iar la un moment dat nu l-am mai vazut pe Zayn in spatele meu asa ca m-am oprit din alergat. Am mers usurel in fata si chiar daca tot ceea ce vedeam erau doar copaci ma simteam bine aici. Ma simteam ca si cand as fi una cu natura si asta ma facea sa ma simt putin mai bine.
Nu imi vine sa cred ca m-am certat cu Zayn si ca el a putut spune toate acele lucruri dintr-o data. Ma intreb oare, a meritat ca m-am daruit lui? Daca acum nu ii mai pasa si vrea sa ma arunce precum o carpa uzata, ce o sa fac? Chiar m-a deranjat atitudinea lui, dar chiar si asa trebuie sa ma intorc pentru ca deja se intuneca si se lasa frigul in aceasta padure.
M-am intors ca sa merg inapoi si am luat-o printre mai multi copaci, dar parca nu mai ajungeam, nu stiam ecaxt daca merg in directia buna sau daca drumul este cel pe care am venit asa ca deja incep sa ma panichez cand vad ca se intuneca din ce in ce mai tare, iar eu sunt tot printre acesti copaci.
-Zayn, am strigat in speranta ca el ma va auzi si va veni sa ma scoata din acest labirind fotmat de copaci. Zayn!, am strigat din nou, dar nimic.
Am lasat un oftat alaturi de cateva lacrimi sa imi scape printre buze cand m-am vazut singura si cel mai probabil abandonata in aceasta padure.
________________
Hei, lume, stiu ca nu am mai postat de un car de ani si nici nu stiu cum sa imi cer scuze pentru asta, dar am avut foarte multe probleme in ultimul timp si imi ramanea timp din ce in ce mai putin pentru scris si nu am avut de ales, decat sa iau o pauza si sa imi rezolv problemele. Acum sunt bine, ma rog, partial bine si o sa pun next regulat pana aceasta povetse va lua sfrsit asa ca sper sa va bucurati de next-ul asta si de urmatorul care v-a veni cel mai probabil joi sau vineri.
Sper ca nu sunteti suparati pe mine si ca inca imi mai urmariti povestea.
Daca va placut acest capitol lasati un vot si un comm, multumesc!
Pana data viitoare nu uitati ca va iubesc <3
CITEȘTI
Dangerous Devil (Z.M F.f)
FanfictionVolumul unu. ,,-Linisteste-te, nu o sa iti fac nici un rau." Acestea au fost cuvintele pe care mi le-a adresat prima si prima data. Mi-as fi dorit din tot sufletul sa nu imi faca nici un rau niciodata, dar m-a ranit de atat de multe ori si in atat...