Victima ( F.F.-Harry Styles)

Capitolul 40

Încă sunt în șoc. Starea mea este aceeași cu cea pe care mi-a indus-o Sarah. E vie, dintr-un motiv nebun și paranormal, e vie. Nu pot să cred că semănăm așa de tare, la fizic, cel puțin. Diferențele sunt totuși mai multe decât asemănarile. Ochii ei sunt reci și simt veninul din spatele lor. Ca să nu mai zic că e o panaramă care a rănit singura persoană pe care am iubit-o vreodată. O urăsc și nici măcar nu o cunosc. Cum de își permite să îmi spună să stau departe de Harry? La ultima verificare, noi doi eram împreună și ea la zece metrii sub pământ. Și ce vrea să spună cu îngerii ei psihopați si cu Harry fiind personajul negativ? Ea e regina rea în povestea noastră.

Poate totuși nu ar trebui să o judec așa repede. Știu foarte bine că Harry minte de rupe uneori, dar în legătură cu Sarah părea așa trist și nervos. Nu ar fi inventat toate astea, nu-i așa? Nu-i așa? Oare mai știe cineva despre Sarah? Stai puțin. De dimineață, Harry a primit un mesaj și părea așa uimit și supărat. La dracu, Harry s-a întâlnit cu Sarah. Oare ce au vorbit? I-a fost...dor de ea? Probabil, a iubit-o, chiar dacă mă doare să recunosc asta. Am încredere în Harry, nu ar face ceva greșit și spontan. Frica tot are un loc mărunt în sufletul meu. Frica să îl pierd.

Cutia de pizza e goală și stă pe jos alături de dozele de cola. Știu să fac un singur lucru atunci când sunt supusă la un astfel de stres: să mănânc. Au trecut alte două ore de la vizita Sarei și Harry tot nu s-a întors. Am stat pur și simplu pe jos, lângă ușă, ținând strâns tricoul lui Harry și așteptând ca ușa să se deschidă și să apară, cu zâmbetul pe buze, spunându-mi că mă iubește și că Sarah nu ne va modifica relația. Fără șanse.

Mă surprinde un ciocănit în ușa. Nu e Harry, el are chei. Mă întristez știind că nu e el, dar mă ridic de pe gresia rece și deschid ușa fără nicio jenă față de hainele mele. Chiar nu îmi pasă. Până la urmă sunt acasă...mă rog, casa iubitului meu. În fața mea apare cea mai neașteptată figură.

- Josh, ce cauți aici? Ieși afară. Îi spun, nu sunt în dispoziția necesară să mai mă cert și cu el.

- Becca, trebuie să îți arăt ceva. Știu că nu e momentul, dar nu pot să te las să fii cu o persoană ca el. Îmi zice și își scoate telfonul din buzunar cu o față ușor supărată, foarte ciudată.

- Despre ce tot...? Încep, dar el mă întrerupe dându-mi telefonul în mână, pe ecran fiind o poză.

În poză se află Sarah care îl ține strâns de tricou pe un băiat, sărutându-l cu ardoare. Recunosc imediat cârlionții lui Harry și îmi măresc ochii. Ce naiba e asta? Nu, nu, nu se poate. E photoshop. Te rog, spune-mi că d photoshop. Harry al meu nu ar face asta, nu m-ar trăda în halul ăsta. Mă iubește. Sau mă iubea? Câteva lacrimi îmi cad involuntar și eu sunt din ce în ce mai uimită. Nh sd poate.

- Minți! Mincinosule, Harry nu ar face așa ceva niciodată! Țip, deși știu că tot ce văd e absolut real. Trebuia să mă aștept la asta, doar a iubit-o. A iubit-o mai mult decât pe mine. E normal, e superbă, mult mai frumoasă decât mine. Și nu e așa moale și copilăroasă, e atrăgătoare și s-ar potrivi mult mai bine cu el decât eu.

- Becca, nu te-aş minți vreodată, tot ce vezi este crudul adevăr. Îmi pare... dă ssă continue, dar e întrerupt de vocea lui Harry, care apare fix la momentul potrivit, cu o față uimită, dar totuși precaută.

- Ce e asta, "iubire"? Accentuez alintul neadevărat în momentul de față și îi dau telefonul.

El privește poza, fiind uimit la început, dar revenindu-şi. Eu fierb aici și el doar admiră poza aia nenorocită. Probabil că își aduce aminte cum și-a băgat limba în gâtul ei. Doamne, am de gând să le rup limbile amândurora. El mă privește, oftează apoi ridică din sprâncene. Te rog, spune-mi că nu a ridicat din sprâncene la mine.

- Ce? E o poză. Vorbește nonșalant, fără să îi pese de sentimentele mele care acum sunt undeva sub cizma lui, în scara blocului său nenorocit.

- Ești dement, omule. Dement! Mă duci acasă la tine, mi-o tragi și apoi pleci și te pupi cu nebuna aia. Harry, nu vreau să te mai văd în viața mea. Ești un nenorocit, Sarah avea dreptate. Nu sunt decât o altă victimă! Urlu și el deschide gura să zică ceva, dar doar ridică din umeri, enervându-mă și mai tare.

- Asta e. Sarah a trecut pe aici? Întreabă curios și mă trimite în bine cunoscuta confuzie a la Harry Styles.

- Doamne, ești nebun. Pleacă, să nu te mai văd! Râd amar și îl poftesc afară, realizând că Josh a plecat cu tot cu dovada infidelității lui Harry.

- Ăă, e casa mea, deci tu o să pleci. Spune calm și intră, așezându-se pe canapea, cu picioarele pe măsuță de cafea.

Nu pot să cred. Mă dă dracului afară. Ăsta nu e Harry, nu poate fi.

- Bine. Îi răspund și imi iau geanta de pe patul din dormitor și ies, așa în boxeri și tricoul lui, plângând, fără să mă uit înapoi.

Hei, geniilor. Cine Vă iubește? Jo Vă iubește♥ 30K dragilor. Vă mulțumesc din suflet. Vreau păreri în comentarii, îmi place să vă aud planurile criminale pentru Sarah :) Berry e down. Sorry.