Vânătorul

Capitolul 36

Dar Elizabeth nu mișca, în ciuda țipetelor lui. Ridică privirea și cercetă încăperea, disperat să găseasă un motiv pentru starea soției sale. Se gândi inițial că fusese electrocutată de mașina de spălat pe care o pusese, însă știa că nu era cazul pentru că astfel se electrocutau amândoi...

- Amy! Aduceți niște săruri, ceva, în camera mea! Țipă, căutând în grabă un prosop sau un cearceaf curat în dulapul din spălătorie pentru a o transporta pe blondă în dormitor.

De cum puse mâna pe mânerul mobilierului, îi pică fisa. Liz de lovise la cap! Și încă ce lovitură...

- Doamne! Exclamă el, privindu-și soția ce părea să-și revină. Amy! Adu și o pungă de gheață, te rog!

Își trase pantalonii pe el, apoi înfășură într-un cearceaf și o duse rapid în camera lor.

Cele două bătrâne veniră cât de repede putură cu obiectele cerute, iar având în vedere vârsta lor înaintată, nici asta nu fu foarte rapid. Hunter știa că nu mai sunt la fel de agile ca la tinerețe, dar erau încă perfect lucide și nu îl lăsa inima să le dea la o parte pentru niște angajați mai primăvăratici.

Liz deschise ochii înainte ca cele două să apară în cameră. Privirea îi era încețoșată, iar capul stătea să-i explodeze. Se simțea de parcă băuse ca o nebună toată noaptea, iar acum avea parte de cea mai rea mahmureală din istorie.

- Hunter?

- Nu te ridica! Îi porunci el, luând din mâna servitoarei punga cu gheață și așezându-i-o pe cap. Apoi făcu un mic semn cu capul, expediind-o pe bătrână.

- Ce s-a întâmplat?

- Am făcut dragoste până ai leșinat. Îi răspunse, mușcându-și buzele pentru a nu pufni în râs.

Elizabeth ridică o sprânceană. Soțul ei era bun la pat, dar nici chiar așa!

- De ce am asta pe cap? Întrebă, pipăind locul dureros cu vârful degetelor.

Cucuiul acela generos îi aminti ce se întâmplase în spălătorie, iar asta o făcea să se simtă ca ultima proastă. Nu putea să creadă că păţise aşa ceva! Cine mai leşina când făcea dragoste cu partenerul de viaţă?!

Îi era atât de rușine încât jura că nu l-ar mai putea privi în ochi vreodată!

- Ai dat cu capul de dulap, în timp ce făceam sex. Îi răspunse el la ultima întrebare, încercând să rămână serios. Dar nu putu prea mult că în câteva secunde camera se umplu de râsul lui gros şi puternic.

Măcar el se distra copios! Nu-l mai văzuse niciodată râzând așa. Avea un zâmbet larg și ochii umezi de la prea mult râs.

- Îmi pare rău! Spuse, văzând-o că se îmbufnează.

Se așeză lângă ea și o sărută blând pe buze și pe nas, încercând să o împace.

- E numai vina mea! Dacă nu te urcam acolo... Cred că de acum încolo vom încerca să facem dragoste ceva mai lent! Uite unde am ajuns dacă ne-am grăbit...

- Lent? Repetă ea, uimită, făcându-l să râdă din nou. Nu! Lent pot şi singură!

Da, cu siguranță se lovise la cap. În alte circumstanțe soția lui nu ar fi spus niciodată asta cu voce tare. Dar acum îl privea hotărâtă de parcă el ar fi avut vreun cuvânt de spus în fața dorințelor ei. Poate că avusese odată, dar acum... Ajunsese să o iubească atât încât orice își dorea trebuia doar să ceară. Mai ales dacă era vorba de sex!

- O să-ți amintesc asta! Spuse, lipindu-și buzele de buzele ei. Blonda i se agăță de gât, trăgându-l peste ea, pentru a adânci sărutul acela incredibil.