Capitolul 27

11.7K 486 8
                                    

Noah si-a cerut scuze , si de sa nu ii mai dau o sansa? Va trebui sa il pun la curent ca dac mai indrazneste sa mai calce stramb va sfarsi , probabil , regretand sansa pe care a avut-o cu mine. Eu nu voi sta dupa fundul lui si sa ma milogesc de el mereu. Si in plus cariera mea este mai importanta decat barbatii, sau cel putin asa ar trebui sa fie . Trebuie sa ma concentrez sa obtin succesul pe care stiu ca il merit . Si il voi obtine prin orice mijloace.

Daca ma vrea inapoi va trebui sa creez niste reguli si sa subliniez faptul ca am anumite pretentii. Nu va mai face tot ce vrea , asta-i clar . Ori face cum spun eu ori pleaca . Desi parca am sentimentul ca tot eu voi face ce vrea el .

Offf! Am fost destul de buna pana acum si am lasat pe multi sa ma calce in picioare , dar s-a terminat. Cand sunt buna , sunt foarte buna . Dar cand sunt rea, sunt extraordinara . Si uneori nimeni nu ma intrece .

Cred ca vorbesc prea mult cu mine insami . Si un lucru e cert , daca vorbesti cu Dumnezeu esti credincios , iar daca Dumnezeu vorbeste cu tine esti nebun . Dar nu vorbesc cu nimeni dar tot cred ca nu sunt in toate facultatile mintale.

Viata e asa de commplicata . Daca as reusi sa scap de toate problemele as face rost de altele noi . Niciodata nu se mai termina treaba asta . Pornesc spre camera lui Noah . Sper ca macar nenorocitul sa fie acasa . Intru fara sa bat la usa . Era liniste . Inaintez pe hol si dau de un Noah la bustul gol doar cu un prosop infasurat in jurul mijlocului. Abia iesise din dus si stropi de apa alunecau pe pielea lui . Era o imagine care imi trezea o gramada de fantezii cu el dar nu trebuie sa uit scopul pentru care sunt aici .

- La ce te holbezi ? ma intreba el .

Nu ma holbam , decat putin . Si mai are si tupeu acum . Cat de nesimtit .

-Nu la tine, evident , spun eu morocanoasa .

-Daca ai venit pana aici pentru a-mi trege o palma sau ceva de genu , nu te mai deranja , m-am ocupat eu de asta . Dar daca asta te face sa te simti mai bine, atunci dai drumul ,spuse el si intoarse obrazul .

Cred ca ar trebui sa profit de ocazie , nu se stie cand voi mai fi intr-o situatie de genul , dar ma abtin . Ma amuza putin faptul ca el s-ar putea pocni singur . Trebuie sa recunosc ca ar fi un spectacol interesant.

-Nu te tortura singur, scumpul meu Noah. Asta e treaba mea!

El ridica din sprancene intr-un mod provocator. Inima mea incepu sa bata cu cateva batai mai repede. Mama ce efect are asupra baiatul asta . Dar nu ma voi lasa prea usor.

-Si cum ati dori sa ma pedepsiti , domnisoara Parker ? intreba el apropiindu-se de mine incet, ca o felina care isi incolteste prada .

-Asta ramane de vazut , domnule Sheperd .

Formalismul pe care il folosim mi se pare amuzant si imi da senzatia ca suntem mai maturi.

-Sa revenim la motivul pentru care sunteti aici , caci trebuie sa fie un motiv . Doar nu ati venit pana in camera profesorului dumneavoastra degeaba , nu-i asa ?

-Esti foarte perspicace. Ai dreptate . M-am gandit sa iti mai acord o sansa , pentru ai demonstra Isabelei ca nu i-a mers planul , si pentru ca nu este numai vina ta . Deci ce spui , accepti?

-Se poate sa fiu atat de idiot incat sa ratez aceasta oportunitate ? Am fost destul de idiot cand m-am culcat cu tarfa aia , nu pot fi mai presus de atat refuzandu-te ,spuse Noah si isi incolaci bratele in jurul taliei mele.

-Perfect , dar vei face asa cum dictez eu . Sa te prind ca mai calci stramb si iti poti lua talpasita inainte sa imi explici ce s-a intamplat . Va trebui sa te revansezi . Poate sa ma scoti la cina , sau sa mergem la shopping , ori sa iesim impreuna cu prietenii undeva . Ai putea incepe sa imi trimiti flori , sa ma saruti mai des, sa imi spui mai multe complimente poate chiar si sa imi pui un zece la istorie , si lista e interminabila .

Profesorul de IstorieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum