Capitolulu 32

9.7K 472 35
                                    

Candice :



Merg cu tava în mână parcurgând distanța până la masa unde mă așteptau prietenele mele. Mă așez lângă Vicky și le salut.

- Tu cu atât trăiești? mă întreba Maddy făcând referire la tava din fata mea în care se afla doar o salată.

- Nu mi-e foame, recunosc.

- În ultima vreme nu ți-a fost deloc foame, spune și Vicky.

Oftez înfrântă. Nu am chef de ele în momentul de față. De seara trecuta ma simt deprimată și deși nu vreau sa recunosc, îmi este dor de Noah.

-Eu îmi iau tălpășița, poate voi putea sa învăț ceva, spun și mă ridic.

- Ti-ai uitat mâncarea! striga Maddy în urma mea.

-Luati-o voi.

Merg pe holurile pustii cu o viteză care mă făcea sa gafaii. După prânz mersesem în cameră sa mă întind și am pierdut noțiunea timpului, iar ora de franceza era începută.
Îmi tot făceam în minte o scuza buna cu care sa scap dar nici una nu părea plauzibilă.

De după colt apare Noah care mă privește zâmbind .

- Ai și început cu chiulul? intreba râzând.

- Da-te ca întârzii! îi spun și încerc sa trec pe lângă el.

Dar mă trage spre el și mă sărută lung, adânc, taindu-mi respirația. Și cu toate ca stăm în mijlocul holului și putem fi văzuți de oricine trece, este ca și cum nu mai exista nimic în jurul nostru, decât noi. De parcă toată lumea s-a micșorat, și a devenit inexistentă.

Atunci când mă desprind de el devin tensionata, corpul mi se încinge și sunt lăsată fără suflu, încât nu pot sa mai scot vreun cuvânt .

-  O sa întârzii, reușesc în cele din urma sa spun și încerc sa îl împing.

Dar el este mai puternic decât mine, așa ca pur și simplu rămâne pe loc fără ca măcar sa se clinteasca.

- Mă gândeam ....... șopti el cu buzele foarte aproape de urecheamea, știi tu, sa trecem peste cursuri azi, având în vedere ca sunt și alte locuri mai interesante unde am putea merge.

Mă uit la el ,aproape înduplecat de oferta interesantă, dar clatin din cap .
Nu îmi permit sa fiu data afara din cauza lui .

- Suna tentat, poate mai târziu . Acum ma intorc la ore pana nu sunt data la dispăruți.








***



După ce am terminat și ultima ora de curs, am ieșit prima, și am mers direct în camera mea.

Intru și privirea îmi cade pe un plic de pe noptieră. Lângă el se afla un trandafir roșu, parfumat. L-am luat în mână și i-am inspirat irezistibilul parfum. Am citit biletul și pe el scria un set de instrucțiuni. Noah stabilise înainte sa mă întrebe pe mine, o escapada, dacă o pot numi așa. A zis sa ne întâlnim după cursuri.

Tot ce ar trebui sa fac ar fi sa rup bilețelul în bucăți și sa îl fac sa mă aștepte pana se va prinde ca nu mai vin. Dar mie îmi plac provocările. Cum as putea sa îi dau cu piciorul acesteia?


Ies din cameră mea și mă îndrept spre parcare unde Noah aștepta liniștit sprijinit de mașină sa.


-Deci unde mergem? îl întreb voioasă.

- La film, spune el scurt.

Mă încrunt la el. Își bate joc de mine?!


-Tu glumești ?! Adică eu ratez câteva ore de stat dejeaba doar pentru un film? Atâta larma doar pentru un film? Cred ca iti bați joc de mine. Pot vedea unul și la televizor.



Oftează teatral și își duce dramatic o mână la inimă, făcând pe actorul.

- Îmi rănești sentimentele, spune cu o mutra supărată. Dar te înșeli, numește tot ce am în plan pe ziua de azi.

-Ce mai ai? întreb curioasă.

- Ai sa vezi.



Mă ia de mână și mă ghidează pana la mașină, unde îmi deschide portiera. Ocolește și se urca pe scaunul șoferului.

- Pregătită? intreba el.

Dau din cap afirmativ și pornește motorul. Merge cu o viteză constantă și nu scote un sunet pe parcursul drumului. O melodie de muzica ușoară răsuna în difuzoare iar eu dau mai tare pentru a acoperi liniștea ce se lăsa. Îi arunc o privire fugitiva, el era concentrat asupra drumului, și nici nubma baga în seama.
Mi-am întors capul pe fereastră și am admirat priveliștea care îmi apărea în fata ochilor.


- Am ajuns! spune Noah și mă ajuta sa cobor.

Mă ia de mână și urcam împreună scările. Eu aștept liniștită în timp ce el cumpără bilete. Mergem împreună în sală și ne așezăm în penultimele rânduri. De ce așa departe? Eram singurii din spate, toți ceilalți erau cât mai în față, doar noi eram așa de în spate.



Filmul începuse de mai bine de jumătate de oră , dar eu habar nu aveam ce se întâmplă, eram prea concentrată asupra mâinii lui Noah care se plimba fix pe unde nu trebuie.
Acum înțeleg de ce a vrut să stăm așa de în spate. Vroia sa nu fim deranjați de nimeni.


Își strecura ușor mână pe sub bluză mea până ajunse la sutien. Îmi masa cu mișcări circulare sânii, îi cuprindea în palmă. Senzația era de nedecis și un gema infundat îmi scapă prin buze atrăgând privirile a câteva persoane care erau mai apropie de noi. Se uitau la noi cu niște fețe gen "luați-va o cameră " și asta mă făcu sa roșesc. Noah începu sa râdă. Îl inghiontesc iar el se preface rănit.


- Auu! Asta pentru ce a fost scumpo?intreba el.

- Pentru ca ești un prost, spun clar și răspicat.


După ce filmul se termină am plecat. În timp ce mergem pe jos Noah mă întrebă :

- Unde ai vrea sa mergem?


- Mi-e foame, hai sa mâncăm.

El aproba din cap. O lua înainte în căutarea unui loc mai potrivit. Eu am privit în jos la tenișii mei și am observat ca un șiret îmi era desfăcut. M-am aplecat sa îl leg înapoi. Când mi-am ridicat privirea spre Noah el era cu mult înaintea mea. Posibil sa nu ii fi observat lipsa. Mă ridic și o iau la fugă după el.

- Noah! îl strig eu.


El se întoarce cu fata spre mine iar ochii I se fac mari țipând :

- Candice ai grijă!


Mă opresc și mă încrunt la el fără sa îmi dau seama ce a vrut sa spună.
Simt un soc și o cad cu o bufnitura pe asfalt.Il văd pe Noah alergând spre mine. Totul se derula cu încetinitorul.  Aud zgomot în jurul meu, mult zgomot iar ochii mi se închid și întunericul mă acoperă.



---------------------------

Scuze pentru întârziere dar nu mi-a mers wattpad-ul de câteva zile, habar nu am de ce.
E cam la repezeala acest capitol dar sper sa va placă.
Aruncați o privire și la noua mea carte va rog Visuri implinite, vreau păreri :))))






Profesorul de IstorieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum