Profesorul de Istorie

Capitolul 36

Perspectiva lui Noah :

De îndată ce am primit mesajul de la Marcus cum ca cineva a încercat sa dea o spargere la sediu, tot calmul și liniștea mea dispăruseră. Am încercat sa nu o sperii prea tare pe Candice, dar cred ca s-a prins ca ceva nu e în regulă. Nu ar fi trebuit sa o las singură în apartament ținând cont de împrejurări, dar trebuia sa rezolv și cealaltă problemă. Am trimis-o pe Melisa sa se asigure că totul e în regulă cu Candice.
Am deschis ușa de la biroul meu și am intrat vijelios. Marcus stătea pe canapea și câteva teancuri de cărți pe brațe.

- Ce bine ca ai ajuns, nu mai fac față la atâta hartogaraie. Unde e Melisa? intreba Marcus.

- Am trimis-o sa aibă grija de Candice. Au reușit să ia ceva? întreb eu făcând referire la spargere.

- Nu cred.

- Cum adică nu crezi? spun eu și simt cum îmi dispare răbdarea câte puțin.

-Adică nu pare un jaf sau ceva de genul, cei care au dat buzna aici nici măcar nu s-au atins de seif. Doar au scormonit prin hârtii. Cred ca,căutau ceva dar nu știu exact ce.

-Nu s-au atins de bani? întreb mirat. În biroul ăsta se află câteva sute de mii de dolari, și se trece foarte greu de sistemul de securitate. Cine a avut ocazia sa ajungă până aici și sa nu se atingă de bani sigur e un prost.

- Pare ciudat, spuse și Marcus.

Un bâzâit îmi atrase atenția asupra buzunarului . Am luat telefonul în mână iar pe ecran apărea numele Melisei.

- Da, am răspuns cu vocea lipsita de inflexiuni.

- A apărut o mica problema sa zicem, se auzi vocea Melisei prin difuzorul telefonului.

- Ce vrei sa spui prin o mica problemă? întreb și o senzație de groaza îmi străbate corpul.

- Candice nu mai e în apartament.

- Cum adică nu mai e în apartament?! țip la ea ca un dement. Când am plecat acolo am lăsat-o și i-am dat instrucțiuni clare sa nu iasă afară sau sa deschidă ușa. Și tu acum zici ca nu e acolo? !

Țip la ea deși știu ca ea nu are nici o vină. Dar trebuie sa mă descărc pe cineva.

- Nu mai țipa la mine! Ce vina am eu ca ești tu un incompetent? ! tipă și ea la mine vizibil enervata.

- Pornesc acum intr-acolo .

Închid telefonul și îmi iau ripid pistolul din sertarul biroului.

- Ramai aici și rezolvi problema asta, îi spun lui Marcus iar acesta incuviinta din cap.

Pornesc în goana spre apartament. Încalc câteva reguli de circulație de care nu îmi pasă, nici un polițist sau vreo lege nu mă va opri din a o găsi pe iubita mea.
Când ajung dau o raită prin tot apartamentul. Nici urma de ea. Melisa avea dreptate, a dispărut. Sau mai bine spus a fost răpită.
Pun mâna pe telefon sa îl sun pe Marcus și în același timp îmi încarc pistolul.

Perspectiva lui Candice :

Simțeam cum puteam prin întuneric, totul în jurul meu era în ceață. În capul meu se învârteau sute de amintiri, de când eram mică și până acum . Eram confuză de anumite lucruri și eram speriată de locul în care mă aflam. Um miros de apa statură și șobolani în putrefacție plus un iz de mucegai Îmi invadata nările și îmi făcu stomacul sa se contracte.
Am deschis ochii și cu greu mi-am reținut un țipat de groază. Doi ochi de un verde intens mă sfredeleau cu o intensitate care îmi dădea fiori. M-am îndepărtat cât de repede și departe am putut.