Profesorul de Istorie

Capitolul 34

M-am dat jos din pat îmbrăcată fiind doar cu cămașă lui Noah. El stătea întins de câteva minute bune fără sa fi scos vreun sunet, cred ca adormise. Era atât de dulce când dormea! Genele lui negre îi mangaiau obrajii , avea parul ciufulit și pieptul I se ridică și cobora ritmic. Avea pe el doar o pereche de pantaloni scurți ce îi lăsau la vedere picioarele musculoase și abdomenul plat.

M-am apropiat de el și i-am depus un sarut pe frunte având grija sa nu îl trezesc, după care am ieșit din dormitor și m-am îndreptat spre bucătărie. Apartamentul nu era mare dar era confortabil și drăguț, se adapta nevoilor lui. Nu îmi aduc aminte dacă am mai fost pe aici înainte. Defapt nu îmi mai aduc aminte nimic, iar Noah continua sa schimbe subiectul atunci când încerc sa aflu prea multe despre trecutul meu.

Am aruncat o privire în frigider. Nu era nici gol, dar nici plin. Era mai degrabă dotat cu strictul necesar.
Printre toate alimentele de acolo, am reușit sa găsesc și niște legume pentru a-mi face o salată.
După ce am terminat-o am luat bolul și l-am pus pe masă.

Doua brațe îmi înconjoară talia înainte sa apuc sa mă așez . Fără sa mă pot opune sunt rasucita și dau cu nasul de pieptul lui Noah.

-Ți-e foame? intreba el.

Avea un licăr de amuzament în ochi. Îl lăsasem dormind, acum ar trebui sa for în pat nu pe capul meu. Stătea lipit se mine ca o lipitoare și asta începea sa mă enerveze.
Îmi puse mâinile pe soldurile mele și mă ridică pe masă, fortandu-ma sa îi inconjor talia cu picioarele mele.

-Nu pot nici sa respir cu tine. Trebuie sa mă păzești douăzeci și patru din douăzeci și patru? Sa știi ca pot sa am grija de mine și singură.

- Nu prea cred. Voi sta cu ochii pe tine tot timpul, spuse el și își vârâ nasul în scobitura gatului meu.

- Hmm.... și când fac duș? întreb eu ironica .

- Ah, pai vom face amândoi, te pot ajuta sa te speli pe spate și sa știi ca îmi place ideea, zise el și îi puteam simți buzele conturate într-un zâmbet pe gatul meu.

- Și când dorm?

- Asta este cea mai mică problemă, orcum dormim împreună.

Mda, dormim, îmi zic eu ironic. Dacă am dormi noaptea nu cred ca m-as mai simți atât de obosită ziua, dar fie cum zice el.

- Ce facem azi?

- Tu stai și te relaxezi, în timp ce eu mă duc la muncă. Trebuie sa îmi reiau îndatoririle.

- Și când te întorci? întreb eu .

- Deseara, spuse el iar eu am scos un oftat. Ce? Îți va fi dor de mine?

Îl inghiontesc în stomac și încerc sa par furioasă, dar îmi scapă un zâmbet.

- Normal , prostule.

- Atunci vei avea timp sa îmi demonstrezi cât de dor ți-a foarte de mine după ce mă întorc, spune el și zâmbește lasciv.

Îi mai trag un pumn în stomac iar acesta se preface rănit.

- Nu te mai saturi? îl întreb.

- De tine, niciodată, spune și se aplecă sa mă sărute.

Sarutul lui era unul posesiv. Isi pozitioana mana in satele capului meu si imi stranse parul in pumn. Cealalta mana o puse pe spatele meu si ma lipi de el. Limbile ni se luptau pentru dominare, iar in final  a lui iesi castigatare. Se desprinse din sarut si incerca sa isi recapete suflul.