Mă pierd în această negură pustie numită viață,
Nu îmi mai îndrumă paşii nici ură, nici speranță,
Drumul e plin de praf, durere şi ceață,
Mi-e tot mai frig şi mâna cu care scriu îngheață.
Doar o lumină aş vrea în întunericul absurd,
Să mai aprind o torță, să aud un suflet mut,
Mă ajunge din urmă acest nimic de care tot fug,
Iar cântecul ploii îmi pare din ce în ce mai surd.
CITEȘTI
Gânduri printre Rânduri
PoésieVolum de poezii "În versul cel nemuritor, Se-ascunde-o lume de culoare Şi cum e vântul călător, Aduce-n zbor numai splendoare! Şi dintre-atâtea scrise rânduri, Sublim, se naşte-o poezie Fixată-ntr-un tablou de gânduri, Un Univers de măreție! Doar ar...
