Tată...

474 42 6
                                    

Doare iar când mă gândesc
Că nicicând n-ai fost aproape,
Amintiri vechi mă rănesc,
Lacrimile curg în şoapte.

Am vrut să te-aud spunându-mi
''Noapte bună!'' la culcare,
Să te ascult povestindu-mi
Basme lungi, nemuritoare.

Aş fi vrut să fii acolo
Atunci când dădeam de greu,
Să fi fost al meu Apolo,
Să te fi crezut un zeu.

Mi-aş dori atât de tare
Să pot să-ți vorbesc orice,
Şi tu să-mi dai ascultare,
Nu să-mi spulberi visele.

Mi-aş dori să te fac mândru,
Să fii mulțumit de mine,
Şi-atunci când va veni vântul
Să fiu şi eu lângă tine.

Mi-aş dori să-mi fii părinte
Toată viața, nu o dată,
Să nu m-ascund iar de cuvinte,
Să pot să te strig iar ''tată''!

Gânduri printre RânduriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum