A different story

Capitolul 41: Cee?

Abby P.O.V

Am ajuns in mai putin de 20 de minute in castelul abandonat de langa oras. Am parcat destul de aproape de castel. M-am dat jos din masina si m-am facut nevazuta. Ador sa stiu atatea vraji. 

Am mers pe langa ziduri, pana am ajuns la iesirea de urgenta cum am numit-o eu. Iesirea de urgenta este defapt o usa in zid pe care o foloseam sa ies si sa intru in castel, cand bunica mai statea pe aici, dar de cand nu mai sta, nici eu nu am mai dat pe aici. Am deschis usa si am intrat in catacombele castelului. Nu cred ca Stephano si-ar omora oameni trimitandu-i pe aici.

Ajung in bucataria castelului dupa care o iau pe culuarul din dreapta. Trec pe langa camera de relaxare, biblioteca mica, camera pentru haie, camera de bal si ajung in holul principal. Cand sa urc scarile pentru a ajunge in partea superioara a castelului, in camera isi fac aparitia Justin cu Max. Si cobor de pe ultima treapta.

Justin: 'Max, uite cine si-a facut aparitia! Domnisoara perfectiune are de gand sa salveze situatia!'

Abby: 'Situatia, nu. Dar am de gand sa mor luptand pentru a apara persoanele de care imi pasa.' Spun si ma pregatesc pentru lupta.

Luke P.o.v

Nu aveam stare asa ca m-am imbracat cu o pereche de blugi negri  taiati in genunchi, un tricou negru cu un urs pe el si o camasa in carouri negre si rosi. M-am incaltat cu o pereche de tenesi negrii si mi-am luat un fes in cap. Mi-am luat cheile de la masina si de la apartament si niste bratari si am iesit pe usa.

Am coborat in parcare si m-am urcat in masina, dupa care am pornit. Unde? Nici eu nu stiu unde. Ma plimbam de nebun prin oras fara nici o destinatie anume. 

Jess P.o.v

Sunt cu fetele la mine in apartament si incercam sa gasim o solutie sa ii aducem pe Luke si Anny inapoi impreuna.

Emily: 'Nu putem sa facem nimic atata timp cat nu stim ce s-a intamplat. Luke nu vrea sa le spuna baietilor, Abby nu vrea sa ne spuna noua, ce facem?'

Cass: 'Eu zic ca ar trebui sa incercam sa-o facem pe Abby sa vorbeasca.'

Jess: 'Pentru asta incercam si noi sa gasim o solutie, daca nu ti-ai dat seama pana acum!'

Cass: 'Si daca o imbatam?'

Jess: 'Abby nu prea bea!'

Emily: 'Nu Cass are dreptate. Mergem sus la ea si zicem ca facem petrecere in pijamale si ii dam bautura, sau poate facem o vraja ca sa ne povesteasca ce s-a intamplat.'

Jess: 'Asta e o idee bune! Hai!'

Cass: 'Nu uiti ceva?'

Jess: 'Ce?'

Emily: 'Pijamalele si vraja!'

Cass: 'Uite vraja! Jess, poti sa ne imprumuti niste pijamale?'

Jess: 'I-a din dulap!'

Ne-am imbracat toate  in pijamale si papuci de casa sub forma de iepuras, soricei si maimutici. Am luat telefoane si tot felul de chesti pe care le-am putea folosi pentru seara fetelor si am urcat sus la Abby. Am ciocanit la usa si cum nu a raspuns nimeni am deschuiat usa cu cheia de rezerva si am intrat. Era atata ordine. Abby niciodata nu tine atata ordine in casa mai ales cand e suparata.

Jess: 'Abby!' Am ipat toate, dar nici un raspuns.

Emily: 'Jess tu dute in dormitor, Cass in sufragerie, si eu in bucatarie, dupa vedem si in celelalte camere.'

Fiecare am plecat speriate sperand sa gasim indici. Am rascolit in toata camera, dar nu am gasit nimic. Am vrut sa ma dau batuta si sa le strig pe fete sa le spun ca nu am gasit nimic, dar am dat peste o cutie, sub pat. I-am desfacut capacul si am scos haine, poante, casca de motociclist, si o groaza de alte lucruri idioate. Le-am scos pe toate si am dat peste niste scrisori. Am gasit una si scria numele meu si al fetelor pe ea asa ca le-am chemat sa vina din inspectie. Cand au ajuns am deschis-o pentru a o citi.

Emily: 'Cine o citeste?'

Cass: 'Cine a gasit-o!'

 Dragele mele prietene,

Habar nu am  cum sa incep, asa ca voi incepe cu ce sper eu sa fie inceputul. 

Daca cititi aceasta scrisoare inseamna ca am murit. Imi pare rau ca imi iau adio de la voi printr-o scrisoare, dar asta era singura solutie pe care am gasit-o. Stiu ca voiati sa veniti sa luptati alaturi de mine, dar asta nu este lupta voastra si nu aveam de gand sa va pun in pericol. Imi pare rau daca sunteti suparate pe mine, dar nu pot sa fac altcev. Trebuie sa imi salvez familia si trebuia sa fac asta singura.

Vreau sa stiti ca nu am reusit sa imi fac niciodata prieteni asa de buni ca voi, dar totul are si un sfarsit. Va multumesc ca mi-ati fost alaturi si ca m-ati ajutat cu ce ati putut.

Ei bine, nu stiu ce sa mai spun. Stiti ca nu imi place sa spun ce simt. Va pup si va iubesc pe toti.

                                                                                                                     Cu bine, Abighaild Hope Star.

Dupa ce am citit aceste randuri am inceput toate sa plangem. Am luat telefonul si l-am apelat pe Luke.

Convorbire telefonica

Jess: 'Alo, Luke!? Abby...'

Luke: 'Jess calmeazate! Inspira, expira! Acum poti sa imi explici ce s-a intamplat?'

Jess: 'Abby a ... plecat...'

Luke: 'Jess? Unde a plecat?'

Jess: 'Sa-i salveze... In scrisoare...'

Luke: 'Jess, Jess, ce scrisoare? Stai vin acum. Sunteti in apartamentul ei?'

Jess: 'Da!'

Convorbire telefonica incheiata

Dupa asta am izbucnit in plans. Nu mai puteam.  Dupa vreo 15 minute au intrat toti baieti in camera, iar Luke mai avea putin si incepea sa planga cand citea scrisoarea lasata. Cred ca pe el il durea cel mai tare.