Abby p.o.v
Azi am ajuns repede la scoala si ducandu-ma direct la dulap. Aici se afla Dylen prietenul meu vampiroi.
Abby: 'Ce cauti aici?' Il intreb eu cu fata in dulap un pic speriata.
Dylen: 'M-am mutat la scoala asta partenero. Se pare ca in scoala se afla doi vanatori de fantome si doi de vampiri. Pe langa Justin s-a mutat aici ieri impreuna cu Rebeca. Avem de munca. Trebuie sa ne dam seama ce pun la cale si sa ii impidicam.'
Abby: 'Nu au incredere in mine?'
Dylen: 'Stefano a cauta cea mai puternica arma a vrajitorilor si are nevoie de craniul de cristal, pe care se pare ca deja il are. Asta e tot ce am putut afla.' Spune el dezamagit.
Abby: 'O sa avem nevoie de munca in scoala se afla 7 vrajitori cu care stau in bloc si nu prea stiu sa isi foloseasca puterile. Numele lor se afla in jurnalul mamei, deci...'
Dylen: 'Trebuie protejati. Am inteles sefa!'
Abby: 'Tu unde stai?'
Dylen: 'Pentru inceput la un hotel.'
Abby: 'Stiu ceva despre noi, dar mi-e frica ca trebuie sa le spunem toata povestea. Ce facem?' Intreb eu si simt ca cineva se loveste de mine. O, nu! NU, nu si nu. Nu el!
Justin: 'Ai grija, fraiero!'
Abby: 'Nu-i vina mea potaie!' Spun eu inchizandu-mi dulapul si trecand pe langa el cu Dylen pe urmele mele.
Am intrat amandoi in clasa si ne-am asezat in ultima banca. In fata noastra se asezase Luke care zambea cu gura pana la urechi si un Mike incruntat.
Luke: 'Buna! Eu sunt Luke!'
Dylen: 'Buna! Eu sunt Dylen.'
Luke: 'Incantat de cunostinta.'
Dylen: 'Deci Abby ce ai de gand sa faci in privinta celor doi?'
Abby: 'O sa o strang de gat pe ea. Pe el, inca ma gandesc la cele mai bune moduri de a tortura o persoana!'
Mike: 'Nu mai pot! Imi iau campi! Acum doua minute te-am vazut pe hol cu un tip si dupa cand am intrat in clasa cu alt tip. La doua secunde. Te teleportasi?'
Abby: 'As vrea sa am eu norocul asta. Asa nu voi mai fi acuzata de crima dubla, ci doar de crima!' Spun eu nervoasa.
In clasa au intrat persoanele pe care candva le numeama prieteni mei. S-au asezat si ei in ultima banca, dar de pe randul de la fereastra. Spre fericirea mea profa a intrat in clasa si s-a asezat la catedra, dar a inceput sa strige catalogul si a ajuns la mine si la Rebeca.
Profa: 'Voi doua sunteti surori?'
Abby si Rebeca: ' Da! Nu!' Raspundem amandoua in acelasi timp.
Profa; 'Sunteti sau nu surori?'
Abby: 'Nu!' Spun eu hotarat. Ne-am ridicat amandoua in picioara. Ea se uita ranjind la mine, iar eu ma uitam in fata incruntata.
Rebeca: 'Surioara, de ce nu recunosti? Suntem gemene!' Spune ea si eu simt cu clocotesc de nervi.
Abby: 'Tu nu esti sora mea. Nu ma inrudesc cu o scorpie!' Spun eu apasand pe fiecare cuvant.
Justin: 'Haide, Abs! Recunoaste ti-a fost dor de noi!'
Abby: 'Nu ar avea de ce sa imi fie dor de niste tradatori!' Spun eu si simt ca mai am putin si ii iau la bataie.
Rebeca: 'Atunci de ce avem acelasi nume de familie? De ce suntem identice si de ce avem aceeasi data de nastere!'
Abby: 'Tu pentru mine ai murit in explozie!' Spun eu si stiu ca nu ar trebui sa zic asta.
Rebeca: 'Esti la fel de slaba ca acum 5 ani! Vezi? Deasta tu suferi pentru alti!'
Abby: 'Imi pare rau ca eu am suflet si as da orice ca sa stiu ca mama si tata sunt mandri de mine decat sa stau sa ma tavalesc cu toti.'
Rebeca: 'Parinti nostri sunt morti si asa am fi si noi daca Marco nu era beat!'
Abby: 'Mai bine as fi murit atunci de cat sa imi vad sora geamana incercand sa ma omoare!'
Beca: 'Aia a fost o idee geniala! Sa te atrag in cursa si dupa sa nu mai ai ce face? Genial!'
Mike: 'Ce diferite sunt!'
Beca: 'Ti s-a spus Dracusor cu un motiv!'
Abby: 'Da! Pentru ca faceam ce vroiam si nu ascultam de nimeni, pe cand tu erai aia cuminete careia ii era frica si sa iasa din casa!'
Becca: 'Exact pentru ca...'
Abby: 'De ce ati venit aici?'
Becca: 'Pentru ca m-am saturat sa fiu in umbra ta surioara! Sunt mai mare decat tine si am mai multe drepturi la averea tatei si ai mamei. Doar nu ai fost milionari degeaba, nu?'
Abby: 'Nu vei pune mana pe nimic, profitoareo!'
Becca: 'Ba eu cred ca da.'
Dylen m-a prins de mana si m-a tras in jos pe scaun. Pana la sfarsitul orei eu si Becca nu am mai spus nimic. La sfarsitul orei mi-am strans lucrurile si am fost prima care a iesit din clasa. Mi-am aruncat cartile in dulap si am plecat spre bloc. Nu am chef sa mai stau. Pe drum m-am intalnit cu Cass.
Cass: 'Hei, ce ai patit?' Intreaba ea ingrijorata, dar eu nu i-am raspuns. Am trecut pe langa si amplecat.
Luke p.o.v
Am vrut sa plec dupa ea, dar tipul nou Dylen nu m-a lasat. Am iesit din clasa intr-un final si am luat-o la fuga spre bloc. Am urcat intr-un suflet la etajul 8 si am inceput sa bat de nebun in usa.
Luke: 'Abby! Abby, deschide! Sunt eu, Luke!' Intr-un final a deschis usa. Avea ochi rosii si plin de lacrimi. Am tras-o in bratele mele si a bufnit in plans.
Am reusit sa intru in apartamentul ei si am inchis usa in urma mea. Am lasat-o sa planga in bratele mele pana se linisteste. dabia dupa vreo juma de ora se retrage din bratele mele tragandu-si nasul.
Abby: 'Multumesc!' Spune ea incet.
Luke: 'Prietenii le nevoie se cunosc, nu?' Spun eu, incercand sa glumesc, dar ce a spus m-a lasat cu gura cascat.
Abby: 'Poti te rog sa nu mai spui la nimeni? Nu m-a mai vazut nimeni plangand de cand aveam 5 ani.'
Luke: 'Sigur! Daca vrei imi poti povesti.' Am incercat eu, dar ea a negat. Eram curios.
Abby: 'Daca vrei poti sa mai ramai. Eu ma duc sa imi fac un dus si dupa nu stiu. Vad eu!' Am lasat-o sa isi faca dusul si m-am asezat pe canapea. Poate reusesc sa aflu ceva, cine stie?
****************************************
Va multumesc pentru cele 68 de stelute si cei 300 de ochisori. Sper sa cititi in continoare.
Aaa! La media se afla Justin! Va pupici!!!
CITEȘTI
A different story
FanfictionAbighaild Hope Star este o fata puternica careia nu ii place sa se incurce cu jumatati de masura. Ce se intampla cand in viata ei intra cu forta un baiat blond cu niste ochi albastri care nu pot fi uitati prea usor si niste prieteni uni mai trazniti...