Încredere

509 59 3
                                    

  Din perspectiva lui Caden

-Alessia e o vrăjitoare!

    Aceste cuvinte au avut asupra mea efectul unei vâlvătăi,care îţi mistuie inima şi îţi întunecă judecată.
Nu credeam niciun cuvânt din spusele Rosalindei şi nu aș fi crezut nici dacă mi-ar fi adus sute de mii de dovezi. Așa ceva era pur şi simplu ridicol, jignitor şi de neconceput.
Mult mai repede decât ar fi putut estima oricine am fost în fața ei, ochii mei sfedelind-o cu o privire mânioasă.

-Minţi!

  Poate că îmi păstrasem tonul calm și glacial,dar pe dinăuntru ceva era pe punctul de a exploda.

-Nu mint, ăsta e adevărul! De ce v-aş minţi?

  Adoptase atitudinea de victimă, de fată inocentă,cea care e acuzată pe nedrept şi care se scufundă din ce în ce mai mult în suferinţă din cauza neîncrederii celorlalți,a oamenilor pe care ea îi considerase prieteni sau chiar ceva mai mult. Poate că pe Aiden da,dar pe mine nu mă putea păcăli atât de ușor.

-Nu știu, poate pentru că te macină gelozia, pentru că nu suporți să fi pusă pe locul doi!?

  Tremurul i se citea limpede în privire,o umbră traversându-i chipul brăzdat de false lacrimi. Știa despre ce vorbeam, dar nu avea să își dezvăluie sentimentele de faţă cu alții, de teamă că asta i-ar fi putut revărsa o mare de neîncredere asupra imaginii sale perfect construite.

-Asta e absurd, Caden! Cum aș putea să fiu geloasă pe cineva ca ea ?

  În voce i se distingea atâta dispreţ, atâta dezgust, încât am fost la un pas să las furia să mă inunde,să mi se aşterne asemeni unui văl în fața ochilor, nepermiţându-mi să văd altceva decât negură şi resentimente, însă m-am oprit doar cu o bătaie de inimă înainte ca asta să se întâmple şi nu pentru că aș fi avut vreun considerent faţă de Rosalinda, ci fiindcă nu aș fi vrut ca Alessia să mă vadă așa, ca pe un monstru dezlănţuit.

-Cum aș putea să fiu geloasă pe cineva al cărei statut e îndoielnic,când eu sunt o prinţesă din naştere?!

  Am avut nevoie de câteva clipe şi toată stăpânirea mea de sine pentru a nu îi permite întunericului să mă înconjoare.

-Lăsând deoparte acest aspect asupra căruia tu nu ai nimic de spus, ceea ce spui e aberant. Cum ar putea Alessia să fie o vrăjitoare ?

-La fel cum briza vântului e înşelătoare şi poate să-şi schimbe direcția în orice moment, la fel şi unii oameni nu sunt ceea ce par a fi.

-Rosalinda, lasă frazele spirituale pentru mai târziu şi explică-te,fiindcă asta e o acuzaţie gravă.

-O acuzaţie gravă e să spui că eu sunt geloasă doar pentru a nu da crezare spuselor mele şi a te încrede în continuare în această impostoare !

  Simțeam cum pulsul mi se accelerase, iar inima își înteţise bătăile,părând a fi gata să-mi sară din piept.

-Rosalinda…am spus printre dinții încleştaţi.

-Te rog nu pleca urechea la tot ce spune acum fratele meu. E nervos şi pe bună dreptate. Ceea ce ai spus e o acuzaţie foarte gravă, indiferent asupra cui ar fi fost aruncată. Tot ceea ce noi vrem este să aflăm adevărul, iar pentru asta trebuie să ne spui motivele tale,altfel astea nu vor fi decât niște simple vorbe în bătaia vântului.

  Tonul lui Aiden era atât de egal, de liniştitor, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat,încât ai fi zis că sentimentele lui pentru Alessia erau doar atât, niște simple vorbe în bătaia vântului.

Severed Souls Vol. 1 Sub Stăpânirea SpirituluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum