Black Passion

Capitolul 12 - Schimbari

Nicky POV

- Nicky, stai!

Cand vad ca inchide usa in urma mea inlemnesc. Oare ce are de gand? Sper ca nu e genul de profesor care cere unele favoruri studentelor pentru note, pentru ca in privinta mea greseste, nu sunt acel gen de femeie.

- Spuneti, domnule doctor, va ascult!

- Gata, acum o dam pe formalitati? spune vizibil iritat si apropiindu-se de mine.

- Pai sunteti profesorul meul, nu? Era dragut sa imi spuneti asta cand ne-am intalnit pe hol, as fi putut evita situatia jenanta de dupa, nu?

- Ncky, eu vroiam doar...

- Nicky, imi spun doar prietenii, evident nu se pune problema ca noi sa fim prieteni vreodata, iar daca nu va deranjeaza eu ar trebui sa plec, intarziu la cursul de Morfopatologie.

- Sa ai o zi frumoasa, Veronica! spune trecand pe langa mine si iesind nervos din laborator.

Minunat, proful tanar si frumos, clar e un capcaun odios.
Dupa finalizarea cursurilor, ajung franta acasa si ma trantesc pe pat. Ma uit cu jind la cutii, dar mi-e o lene... aud telefonul vibrandu-mi in geanta si ma ridic sa il iau.

" Micuto, in 10 minute sunt la tine! Sper ca iti place mancarea chinezeasca!"

"Te astept!"

Cateva ore mai tarziu dupa ce mancasem si terminasem de dezpachetat, ii povesteam lui Brant patania cu Dr. Wolf.

- Fustangiul de Mark mi-a fost coleg, Nicky! E baiat bun si un profesionist extraordinar. Mereu l-am admirat pentru ambitia sa. Ce il strica, e faptul ca schimba femeiile mai des decat ciorapii. Sora-sa a fost indragostita de mine!

- Oh...

- Vineri ajunge si Vanessa! Mama se simte mai bine acum, asa ca nu mai e nevoie sa stea cu ea.

- Imi pare rau pentru accidentul mamei tale!

- E in regula, bine ca nu au fost urmari mai grave... Deci vineri iesim in oras, ce zici?

- Daca vine si Vanessa...

- Ce daca nu vine, te temi ca te mananc daca iesi doar cu mine? imi spune zambind.

- Ai face-o?! inrosesc eu.

- Oh...da! As face eu multe cu tine!

De data asta ii citesc dorinta in ochii verzi si nu stiu de ce dar nu ma sperie. Ii sustin privirea si ii zambesc fara sa spun nimic. Isi apropie lent fata de fata mea si ii simt respiratia calda. Privirea ii coboara de la ochii mei la buze. Continua apropierea pana cand buzele ni se ating usor, timid, senzual. Simt o senzatie de caldura in tot corpul, moment in care remuscari is fac loc in constiinta mea si ma retrag brusc din sarut. Ma simt ca o tradatoare...Jason...

- Nu trebuia sa fac asta! Uhm... eu...aaa...

- Nu e nevoie sa spui nimic, Nicky! se ridica, isi ia haina de pe spatarul scaunului si se indreapta spre iesire.

- Brant, stai! Iarta-ma, nu pleca!

Imi zambeste amar si pleaca fara sa mai spuna vreun cuvant lasandu-ma singura.Ma lipesc cu spatele de usa rece si incep sa plang. Jason m-a alungat din viata sa, iar pe Brant il alung eu. Simt nevoia sa beau, trebuie sa beau ceva.

Îmi iau geaca, cheiile si cobor la magazinul din colt si imi cumpar o sticla de votca. Vinul nu cred ca ma mai ajuta de data asta. Vreau sa uit, sa nu mai stiu de mine, sa nu mai simt. Urc in graba in apartament, o desfac repede si beau cu sete direct din sticla. Simt cum lichidul imi arde gatul, dar nu imi pasa. Ma asez pe canapea, iau o perna in brate si imi plang toata durerea din suflet, tot dorul, toata amaraciunea. Nici nu imi dau seama cand, dar golisem sticla, camera se invartea cu mine si nu mai aveam putere sa ma misc. Pleoapele mi-au devenit grele, ochii ma dureau datorita lacrimilor varsate si nu imi doream decat sa dorm. Auzeam telefonul ca imi suna de cateva minute bune dar nu imi pasa, imi era prea somn.