Black Passion

Capitolul 23 - FlashBack

DacvsRex ti-am promis!

Jason POV

A fost o noapte minunata, mi s-a daruit fara nici o retinere, revarsandu-si toata dragostea, tot dorul si toata pasiunea asupra mea. Mi-a fost atat de dor sa o am, sa o simt, sa o iubesc.

In timp ce stateam imbratisati privind mantaua de stele de deasupra noastra, mana ei delicata se plimba in miscari dureros de lente pe spatele meu gol, atingandu-mi cicatricile cu teama.

- Jason?!

- Hmm...

- Sunt din Afghanistan? Cicatricile...

Ma incord la amintirea a tot ceea ce s-a intamplat acolo.

- Mda...

- Ce s-a intamplat acolo? Asta daca vrei sa imi povestesti.

- Nu cred ca ti-ar placea sa afli...

Nu stiu daca vreau sa ii povestesc pentru ca,  stiu ca e constienta sau măcar bănuiește in ce consta misiunile Navy Seals, dar  nu stiu ce reactie ar avea sa auda din gura mea ca am omorat pe cineva in felul in care am facut-o.

- Povesteste-mi!

Flashback

"Aveam o locatie, stiam ca tinta noastra se afla acolo. Totul era planuit in cel mai mic detaliu.
In drumul nostru, la marginea unui sat am intalnit o fetita care plagea aplecata peste un cadavru, mama ei. Nu cred ca avea mai mult de 5 ani. Stiam ca pentru un copil, mai ales pentru o fata e periculos sa ramana singura pe strazi, cand sunt atatia idioti afghani obsedati, care tot ce cauta e o pasarica, neinteresandu-i ca e vorba doar de un copil.
Desi restul echipajului nu a a fost de acord cu decizia mea, am hotarat sa merg sa iau fetita. Cand m-am apropiat de ea, era atat de speriata incat nu vroia sa ii dea drumul mamei ei. Se tinea cu ambele manute de burka neagra si o striga in continu printre suspine, pe mama ei. Imi sfasia inima. Am luat-o in brate si ma indreptam cuvea spre jeep, cand au inceput sa se auda focuri de arme din toate partile. Un val de caldura mi-a umplut bratele si am privit neputincios la trupul mic si inert din bratele mele, care era invaluit intr-o perdea de sange. O impuscasera in cap.
Eu si echipa mea mea, am fost prinsi intr-o ambuscada in care majoritatea au fost ucisi. Am fost dezarmat, si luat prizonier de catre afghani.
M-au tinut prizonier mai bine de 15 zile in care bataiile si interogatoriul erau la ordinea zilei. La inceput nu stiau pe cine au capturat si stiam ca orice ar fi, nu trebuia sa spun nimic, dar intr-un final au aflat.

Afghanii au vrut sa ma foloseasca ca si moneda de schimb intr-o negociere pentru eliberarea unui alt lider de al lor. Stiam ca e in zadar, politica guvernului Statelor Unite, e aceea de a nu negocia cu teroristii, asa ca eram sigur ca vor fi dezamagiti cand vor afla si mai stiam ca isi vor varsa frustrarsa pe mine, ceea ce au si facut. Ma intrebam daca ei stiau ca eram constient ca sfarsitul imi e aproape si ma bucuram ca nu trebuie sa fac vreo alegere.
In unele zile interogatoriile erau ai ceva ca si torturile din evul mediu si tot ce ma facea sa rezist era imaginea ei. Imi doream sa o mai vad macar o data. Cred ca intr-una din zile, datorita durerii, nu mai eram constient de ceea ce fac sau spun si i-am pomenit numele. De atunci liderul lor,  de cate ori avea ocazia imi scuipa in fata ceea ce i-ar face, cum ar da-o la toti soldatii in primire... Mi-am jurat ca daca scap vreodata,  ii tai gatul fara sa clipesc.