Behind The Lies

Capitolul 8: Visul

Scott s-a aşezat comod, cu picioarele pe birou, trabucul între degete şi paharul cu alcool în mână privindu-ne atent pe fiecare în parte. Niciunul nu scotea nici un sunet. Doar stăteam şi îl priveam înapoi pe el.

" Şi de ce am venit aici ? " am întrebat neutră.

Imediat pe uşă a intrat rusul acela enervant pe nume Ben şi i-a lăsat pe masă un teanc de hârtii. S-a retras subtil şi s-a făcut nevăzut pe uşă.

" Deci " a început el, apucând una din foi şi pufăind din trabuc în timp ce se uita la acea foaie, pe care părea să fie imprimată o fotografie.

Deja mă călca pe nervi tachinarea asta a lui. Era mult prea liniştit şi trăgea de timp, iar mie mi se urcau nervii la cap. Am început să bat cu degetele în lemnul tare al biroului, atrăgându-i atenţia din analiza fotografiei.

" Nerăbdătoare ? " a întrebat el mustăcind.

" Mă calci pe nervi " am expirat frustrată.

A ridicat sprâncenele şi m-a privit uimit de răspunsul meu. A lăsat picioarele jos, a aruncat foaia undeva pe birou şi s-a aplecat uşor spre mine.

" Vrei să vezi cum e să simţi un glonţ în cap ? "

M-am uitat la el şocată şi am izbucnit în râs forţat şi plină de silă. 

" Am de gând să te ţin aici cât am eu chef. Dacă nu îţi convine .. protestează ! " a mârâit el.

Mi-am dat ochii peste cap şi mi-am pus fermoar la gură. Nu aveam chef de încă o ceartă cu el acum. Eram mult prea fericită pentru ziua petrecută cu Harry şi pentru faptul că David s-a întors. Prea multe certuri cu Reiner în ultimul timp.

S-a lăsat pe spate în scaunul din piele maro şi a pus trabucul în scrumieră.

" Mâine noapte intră în Houston două cisterne a câte 20 tone, cu combustibil. Pleacă mâine, la ora prânzului din Atlanta, iar după calculele noastre, la miezul nopţii intră în Houston. " 

Noi toţi ne holbam la el.

" Iar voi o să le furaţi " a spus simplu, ca şi cum noi nu prinsesem mesajul.

" Sunt doar două cisterne, Scott. De ce nu trimiţi pe cineva din Houston ? " a întrebat Will, probabil calculând timpul necesar în minte. 

" Pentru că în cisternele alea două, arabii au ascuns aproximativ 35 de tone de heroină. Şi nu mă pot baza pe altcineva să fure marfa. Afacerea asta are nevoie de prafurile alea. Iar cu combustibilul ăla vă puteţi juca pe pistă " a spus Scott. 

" Scott, ştii foarte bine ce implică un asemenea furt în noapte " am spus prudent. Ultima dată când am furat două cisterne era miezul zilei, în mijlocul pustietăţii din insulele Canare şi totuşi a fost destul de greu să doborâm şoferii care erau înarmaţi şi să furăm cisternele pline cu heroină şi combustibil, ţinând cont de faptul că eram cinci maşini şi şapte oameni. " Nu e atât de uşor. Şi dacă vreunul dintre noi păţeşte ceva ... "

" Ţi-e frică, Hyland ? " vocea lui punea presiune asupra mea, dar nu mă intimida.

Mi-am dat ochii peste cap, amintindu-mi citatul lui pe care mi-l îndesa mereu în cap la început " Frica te omoară ! " am spus detaşată. " Dar nu mi-e frică, cum nu mi-a fost niciodată până acum ! Doar că sunt precaută " 

" Sunteţi cea mai bună echipă a mea. Am încredere deplină în voi că veţi face totul ca la carte ... ca de fiecare dată. " a spus, pufăind din trabuc formând un nor de fum în jurul lui.

Avea dreptate. Întotdeauna făceam totul perfect şi câştigam mereu.

" Sper că ai asigurare. Nu-mi risc fundul ăsta frumos pe degeaba " a spus J.