Behind The Lies

Capitolul 26: Miami (1)

Lucrurile nu sunt întotdeauna în favoarea noastră. Şi asta cred că am simţit-o pe propria piele. 

Mă simţeam agitată, neliniştită şi îngrijorată, pentru că oricât de mult am izbutit să-l caut peste tot pe Harry, asta după ce a aplecat de la bal ca un fulger şi a aruncat cutiuţa din catifea ce conţinea inelul, pe masă, nu a mai dat absolut niciun semn.

Nu a răspuns la telefon şi a fost de negăsit toată noaptea. Eu şi Chris am plecat în căutarea lui în toate locurile care credeam că el ar fi putut merge în tot acest timp. 

Dar evident, el nu era pe nicăieri. Eram din ce în ce mai panicată şi mă gândeam că ar fi putut fi oriunde şi ... cu oricine. Scott ar fi putut ştii sau oricare alţi duşmani de-ai noştri. 

Eram convinsă că dacă nu apărea în cel mai scurt timp, aveam să-mi pun absolut toţi oamenii pe urmele lui, pentru a-l căuta chiar şi în gaură de şarpe. Şi cum am ştiut din totdeauna că sunt înconjurată de mulţi şerpi, încă mă rugam să nu se afle în niciuna dintre ele.

Eram pe punctul de a face un atac de panică, atunci când Chris m-a sunat şi mi-a spus că l-a găsit. Evident, nu aflasem încă unde s-a ascuns toată noaptea şi aparent, nici Chris nu îl văzuse ci doar primise un apel de la el în care i-a spus că este bine şi că o să se întoarcă curând acasă.

Abia atunci am reuşit să respir uşurată şi oricât de mult mi-aş fi dorit să mă urc în maşină şi să fug la el, ştiam că trebuia să-i las puţin spaţiu după toată " drama " provocată cu o zi în urmă. 

Aşa că am început să mă ocup de pregătirile pentru mica noastră excursie în Miami. Şi lăsând la o parte toate problemele şi lucrurile neplăcute ce s-au întâmplat în ultima perioadă şi, desigur, transportul pe care trebuia să-l efectuăm ca la carte, aşa-zisa excursie în Miami mă entuziasma într-un fel. 

Mereu am iubit oceanul şi soarele şi abia aşteptam să fiu acolo. Plus că, după spusele lui Scott, sâmbătă seară aveam să ne infiltrăm printre amatorii ce vor participa la renumitele curse din Miami. Şi ştiam că vor fi acolo iubitori de cai putere din toate colţurile Americii.

După ce mi-am împachetat toate hainele şi lucrurile de care ştiam că voi avea nevoie, mi-am făcut toate bagajele şi m-am pregătit să plec spre punctele de organizare ale călătoriei.

Exact când am deschis uşa de la intrare, Chris se pregătea să bată. 

" Hei, Chris ! Ce cauţi aici ? " 

" Hei, străino ! Am venit să te văd. "

" Drăguţ. Doar că eu tocmai plecam "

L-am privit confuză, pentru că avea o energie mult prea ciudată, asta după ce nu a închis un ochi toată noaptea.

" Perfect. Astăzi îmi voi petrece ziua cu tine. "

" Ce ? Nu ai altceva de făcut ? "

" Aparent nu. " a bolborosit.

Mi-am mijit ochii suspect, pentru că nu exista cuvântul " plictiseală " în vocabularul lui Chris. Era ceva ce ascundea şi nu aveam de gând să mişc nici un deget cu el pe urmele mele fără să aflu ce vrea defapt.

" Ce ascunzi, bufonule ? "

L-am privit cum ezita şi îşi molfăia buzele, în timp ce ridica nonşalant din umeri. " Nimic "

" Minţi. Zi ce vrei, nu am timp la dispoziţie. "

A oftat dramatic şi şi-a dat ochii peste cap. " Eşti imposibilă. Liz a plecat după Harry ca să vorbescă cu el, aşa că eu am venit să-mi petrec ziua cu tine. "