Behind The Lies

Capitolul 5

Lea's POV.

" Mişcă-te odată, târfă mică " a strigat Liz de la parter. " Tu ai impresia că stau după tine sau cum ? "

Tocurile ei făceau zgomot în timp ce urca scările. Ştiam că deja am scos-o din sărite, pentru că am trecut cu o jumătate de oră de limita impusă de ea.

" Tu ai auz- " a rămas blocată în uşă, holbându-se la mine. Ochii i s-au mărit, iar gura i s-a deschis formând un 'o' perfect. " Wohooo ! Frumoasă rochie ! "

" Mulţumesc " am chicotit uşor.

Rochia ei de un roşu ţipător şi cu o jumătate de palmă mai lungă sub fund îi scote formele frumos conturate în evidenţă şi o avantaja de minune.

Iar eu, după o lungă serie de probe, am reuşit să-mi aleg o rochie scurtă, neagră din dantelă cu mânecă lungă, cu spatele gol şi o fundiţă la baza acestuia. Mi-am ondulat uşor părul şi l-am prins într-o parte, am aplicat puţin machiaj care să nu iasă în evidenţă şi un ruj roşu aprins. Mi-am închis perechea de botine furată de la Liz şi apoi mi-am luat clutch-ul. Probabil că nu era chiar necesar să mă aranjez atât de mult, având în vedere faptul că după nici o oră de la începere, petrecerea va devenii vulgară şi sălbatică. Dar cam ăsta este obiceiul nostru, să ne prezentăm elegante, fiecare femeie în parte, la petrecerile astea.

" Stai ! Alea sunt cumva botinele mele ? " a întrebat ea încruntată şi cu braţele încrucişate la piept, privindu-mă precum o mamă ce îşi certa copilul după ce a săvârşit o faptă rea. Am zâmbit ca o felină şireată ce eram, făcând-o pe creaţa mea să clatine din cap zâmbind.

" Haide, întârziem la petrecere " 

" De parcă îmi pasă " am spus dezgustată.

" Styles va fi acolo " a ridicat din sprâncene, rânjind triumfător.

" Ţine-ţi gura, creaţo !" am ameninţat-o şi am tras-o după mine afară din casă.

Am urcat amândouă în Berlinetta mea, în timp ce râdeam şi ne creeam imagini cum ar decurge noaptea aia la petrecere.

Când am ajuns la reşedinţa lui Scott, toată lumea era deja strânsă acolo şi muzica din difuzoare se auzea de la depărtare. Am intrat pe porţile imense deschise şi am parcat maşina în faţa casei, în locul ei veşnic, acolo unde o parchez de fiecare dată când vin aici. Se pare că de data asta petrecerea se ţine la piscină. Deşi se află la marginea Beverly Hills-ului , reşedinţa lui Scott e foarte renumită, probabil fiind şi una dintre cele mai mari din stat, întindându-se pe o suprafaţă de două ori mai mare decât tot campusul UCLA. Şi în ciuda faptului că îl cunosc pe Scott de mai bine de doi ani jumătate, nici acum nu ştiu la ce îi trebuie o asemenea reşedinţă şi nu se poate mulţumi cu una normală şi accesibilă. Probabil că orgoliul şi mândria sa nu îl lasă să ducă decât o viaţă luxoasă, precum un lord.

Chiar când am coborât din maşină, în spate a parcat un Z4 negru. Imediat mi-am dat seama că e acelaşi la care au lucrat băieţii azi. Suspiciunile mi s-au adeverit când din maşină au coborât Styles şi Miller. Mi-am aranjat rochia pe trup, încercând să evit contactul cu Harry. Liz deja ţopăia de fericire când l-a văzut pe fascinantul ei Miller. Mi-am muşcat buza inferioară şi am ridicat privirea spre Styles. Mare greşeală.

Ochii mi-au căzut asupra lui, ignorându-l pe Chris care se îndrepta deja cu un rânjet pervers spre creaţa mea. Purta o cămaşă neagră, închisă doar până la jumătate, lăsând câteva din tatuajele de pe piept la vedere şi blugi negri mulaţi, ţinută ce îi venea perfect. Părul uşor ciufulit, acum era atent aranjat şi dat pe spate. Afişa un zâmbet scânteietor, ce îmi făcea interiorul să fiarbă.