Capitolul 23: Victoria

3.6K 146 8
                                    

Căldura ce mă cuprinsese era aproape sufocantă. Încercam să iau câteva guri de aer care să-mi regleze respiraţia, însă era imposibil. Aşa că m-am trezit. Nu am deschis ochii şi nici nu m-am mişcat, dar câteva sunete înfundate şi foşnăituri se auzeau alături de mine.

Am ridicat uşor pătura ce îmi acoperea până şi capul şi am tras-o de pe faţa mea, inhalând aerul atât de necesar plămânilor mei. Eram confuză şi adormită şi nici măcar nu ştiam unde mă aflam. Dar cert e că cineva se tot mişca în spatele meu şi gemetele înăbuşite continuau să se audă.

Mi-am ridicat o mână şi am îndepărtat şuviţele de păr răvăşit de pe chipul meu, deschizând încet ochii. Privirea mea a căzut exact pe ceasul aflat pe noptieră, ce indica ora 4 dimineaţa. Ce dracu' ?!

Un alt scâncet şi mişcarea continuă a persoanei din spatele meu m-a făcut să mă ridic cu greu şi să-mi îndrept spatele. Mi-am întors tot corpul spre sursa sunetelor.

Ochii mi s-au mărit brusc şi tot somnul meu a dispărut complet. M-am uitat panicată la îngerul de lângă mine ce părea chinuit în somn. Şi ceea ce m-a speriat cel mai tare era sângele ce îi pătase pielea fină de deasupra buzei superioare. Stătea cu faţa în sus, cu pielea palidă şi părul răvăşit. Îşi mişca capul dintr-o parte într-alta, cu sprâncenele încruntate şi buzele uşor între-deschise, lăsând sunete înăbuşite să pătrundă printre ele.

" La dracu' ! " am înjurat, apropiindu-mă mai mult de el şi prinzându-i mâna stângă într-a mea.

M-am aplecat uşor spre noptieră, prinzând un şerveţel din suport între degete.

" Harry, trezeşte-te ! "

Puteam vedea pe chipul său chinul la care era supus în somnul său neliniştit.

" Nu ! Nu ! " Harry a scâncit când şi-a întors capul spre mine, însă nu se trezise.

Sângele aluneca încet pe pielea sa şi deveneam din ce în ce mai panicată. De unde dracu' vine sângele acela ? Când am adormit, nu avea nimic.

" Harry, trezeşte-te, te rog ! "

L-am zgâlţâit puternic, încercând să-l fac să se trezească, pentru că deveneam din ce în ce mai speriată şi nu mai aveam mult până să izbucnesc în plâns.

" Nu !! " Harry a ţipat din nou şi s-a ridicat brusc în şezut cu ochii mari şi plini de teamă.

" Harry ... " am şoptit, punându-i mâna pe umăr, iar el a tresărit departe de atingerea mea.

Şi-a întors brusc privirea spre mine, ochii săi mari şi panicaţi ce parcă priveau prin mine şi buzele uşor între-deschise, răsuflând greu printre ele.

Am întins mâna spre el, ţinând încă şerveţelul între degete şi tamponând cu grijă pielea sa caldă pătată de sânge. A stat nemişcat, închizându-şi ochii la contactul mâinii mele cu pielea sa. Stătea nemişcat, lăsându-mă să-i şterg uşor zona pătată de sânge.

Când am îndepărtat şerveţelul, ochii săi s-au deschis şi s-au mărit din nou când a văzut roşul aprins pătând albul şerveţelului.

" Harry, ce s-a întâmplat ? " am întrebat uşor, iar el a înghiţit în sec, mutându-şi privirea de pe şerveţel la mine. Verdele pur şi curat cândva al ochilor săi dispăruse, acum fiind sticloşi şi plini de teamă.

" N-Nu ştiu ... " clătinat din cap. " D-De ce e sânge ? De unde ? " a întrebat, vocea sa joasă şi plină de panică.

" Nu ştiu. " am răspuns, întinzându-mi o mână spre obrazul său.

Behind The LiesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum