In van , privit-am norii aprinsi de soare, si-n van cantam de doliu..
c-o fecioara trista si lăuza pe fotoliu..
in van , privit-am cerul gheața de la lună..
si-o siluietă blânda ma ținea de mână!
In purgatoriu simțit-am dorul serii..
ursuz pe munți, atingând cerul, si o furtună, imi bântuia sufletul sobru si nătâng..
Norilor negri pe codru se frâng .. -
Urlam, gemam, si plâng..
19 februarie, 2017
A scrie despre tine e o obișnuință,
Rutina mea zilnică de a pieri puțin.
Atât ne-a mai rămas, doar suferința
Cu care amorul nostru îl hrănim.
Topim în jurul nostru stele și credință,
Plutind nebuni pe-un nor de lavă.
Și sexul e stelar și plin de-otravă.
Căci mă omori, iubind, cu ușurință.
Asta-i viața noastră, un simplu amănunt.
Din ce am fost - un câmp ceresc, mister.
Cât tu erai și-mi ești întregul cer.
Tu, aur nebulos, eu monstru pe pământ...
6 aprilie 2022 (actualizare)
