Imaginar patinoar
Eşti imagine a beznei mele-n gând,
Siluetă bizară te pierzi fără vis,
Așa cum şi eu mă pierd antipatic
La tine în ochi ca-ntr-un vechi paradis.
E noapte şi pare cum strigoii m-avântă
Într-o grea simfonie cu fildeş barbar,
Iar în ochii tăi umezi ne pierdem
Ca-ntr-un vals nesfârşit în acest sanctuar.
Felinarul din piele-ți pictează lumini
Pe sâni ori în coapse, pe un punct vaginal,
Iar infernul din noi se pierde umil
Într-un ochi ca-ntr-un dans abisal.
Te scriu de parcă-n mine atat a rămas
Un chip dintr-o beznă feeric barbar,
Şi-acest cântec ireal să-l pierd antipatic,
Cum ne scurgem pur sânge pe-un topit
patinoar.
