Capitolul 16 - Suflet nevinovat .

4.6K 238 0
                                    

Mi-am deschis usor ochii,urmata de o durere insuportabila de cap si de .. obraz? Mi-am pus pana pe el - era umflat .Vocea groasa a lui Harry rasuna in toata camera . Unde ma aflam ?

" Da , am adus-o " 

" Nu pot inca "

" Mai am nevoie de timp "

" 3 saptamani maxim "

Cu cine vorbea Harry la telefon ? A inchis imediat apelul cum m-am ridicat in fund .

" Cum te simti ? " se apropie el de mine

" Bine,cred . Unde suntem ? " il intreb ingrijorata , inima batand din ce in ce mai tare

" La mine acasa "

" La tine acasa?! De ce ?! ma balbai . Ce Dumnezeu cautam la Harry acasa si de ce nu pot sa imi mai amintesc nimic ?

" Chiar nu mai tii minte ? " ma intreaba el surprins

" Nu "

" Pai " rasufla " Dupa antrenamentele de la sala ai lesinat pe strada si te-am adus aici .. "

Adevarul este ca ultima amintire pe care o am este cum mergeam pe trotuar in drum spre casa . Dar de ce m-ar fi adus Harry tocmai la el,cand putea foarte bine sa ma duca la mine acasa? S-o fi intamplat ceva de care eu nu imi pot aduce aminte ?

" Multumesc " murmur,apoi incerc sa ma ridic din pat,ignorand durerea apasatoare din corp

Harry statea,nescotand un cuvant . Ceva dubios se intampla aici . M-am ridicat din pat si mi-am dat mana prin parul ciufulit

" Ma duc pana la baie " ii spun eu

" Ok " imi raspunde uitandu-se in alta parte

Am intrat si m-am privit in oglinda . Obrazul meu era umflat si vanat,si eram sigura ca nu poate sa arata asa de la o cazatura pe asflat . Cineva imi daduse un pumn . Si ceea ce e si mai dubios este ca Harry imi ascunde ceva .. sau poate pur si simplu sunt eu paranoica .

M-am spalat cu apa rece pe fata si am iesit din baie .

" Poti sa ma duci acasa? Nu pot sa ma duc asa la liceu " arat cu degetul spre obraz

" Da " imi raspunde el simplu si hotarat

Dupa un drum destul de lung in care niciunul dintre noi nu a scos un cuvant, am ajuns in fata blocului meu . Inainte sa ies din masina , Harry m-a tras de mana si aproape mi-a implorat sa il sun cand pot . Totul devine din ce in ce mai ciudat si mai confuz pentru mine . Zeci de intrebari imi alearga prin cap .

" Scarlett !!! " tuna Cameron din sufragerie . Uitasem complet de el .

" Unde Dumnezeului ai fost din nou ? " tipa el . Nu cred ca l-am mai vazut de mult asa nervos

" La sala si dup- "

" Gata ! Nu mai vreau sa aud tot felul de minciuni . Imi spui si mie odata ce cacat se intampla cu tine?" ma intrerupe . Tare as vrea sa iti raspund,dar nici macar eu nu stiu .

" Sunt bine . Doar ca .. " incercam sa imi gasesc cuvintele dar zadar

" Uhmmm ! " isi pune Cameron mainile in cap in semn de frustrare si intra in camera lui .

The ugly truth ( Harry Styles fanfiction )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum