RASARIT DE SOARE

3

Era intinsa de-a lungul patului cu mainile ridicate de-asupra capului, zambindu-mi increzatoare. Nu parea sa fie speriata. Am contemplat-o un lung moment...Nu mai incercasem niciodata asa ceva, si nu stiam ce urmari ar putea fi, si ce era cel mai grav, nu stiam ce sa fac cu ea sa nu se sperie...

Am tras aer adanc in piept, apoi i-am departat picioarele facandu-mi loc cat mai aproape de ea...privind-o in continuare. Chipul ei dezvelea o stare de asteptare febrila, un fel de emotie ciudata, si varful limbii ei trecu nervos peste buza de jos, apoi si-o musca cu dintii. Toate acestea erau semne de dorinta. Nu se speriase. Nu! Era o noua senzatie! O noua pasiune intr-o asteptare febrila!

Vazand tabloul din fata mea, am prins curaj sa merg mai departe, luand lucrurile din mers, incercand sa combin experienta mea cu cele citite in reviste...Mi-am ridicat mana incet, lin si tandru, trecandu-mi degetele peste pielea ei intinsa de pe coapse. Reactia ei a fost instantanee. Si-a dat capul pe spate intizandu-si mainile, tragand brusc de legaturi...arcuindu-si trupul, ridicandu-si bazinul, dorindu-si mult mai mult. In acel moment mi-a venit in minte un paragraf din revista, scris ingrosat, ca o atentionare importanta. NU O LASA SA SE MISTE! II VA FI MAI BINE LA FINAL!

- Stai linistita...vreau sa absorbi totul...vreau sa stai nemiscata, am soptit eu, respirand din ce in ce mai greu...reactia ei la atingerea mea starnea valuri de pasiune in mine iar undele s-au propagat rapid pana in varful capilarelor...Anticipam deja ce final scanteietor va fi in aceasta dupa-amiaza.

Cand ea a inteles ce-mi doresc si a ramas nemiscata, am reluat atingerea trupului ei, mangaindu-o fin tot mai sus, apropiindu-ma incet de zona ei fierbinte, urmarindu-i reactiile. Mili incerca sa stea nemiscata o vreme, si atunci cand nu a mai fost in stare sa reziste, isi reincepu zbuciumul, tragand de legaturi, inclestandu-si si desclestandu-si degetele pe cordonul de matase...Cand picioarele ei se incordara brusc, semn ca urmeaza eliberarea mi-am ridicat brusc mana, intrerupand cursul firesc al actiunii...Ea m-a fulgerat cu privirea, contrariata, gemand, respirand agitata. Cand respiratia i sa mai domolit, mi-am reluat jocul, repetand de cateva ori aceeasi miscare. O aduceam pana in prag, pana la ultima treapta, si in momentul cand era pe cale sa explodeze ma opream brusc.

Abia cand senzatiile ei au fost deja de nesuportat si lacrimile i-au lunecat din ochii incetosati, abia cand m-a implorat cu vocea intretaiata, intrerupta de gemete si oftaturi incontrolabile, tremurand sub mine, m-am hotarat s-o patrund adanc, adanc de tot...niciodata nu fusese atat de aprinsa. Niciodata nu fusese atat de adanca. Niciodata nu a fost atat de salbatica...tragea disperata de legaturi, insa nu mi-a cerut nici o clipa sa o eliberez. Nu stiu de ce! Doar i-am spus ca daca nu-i place, ma opresc...A uitat oare, sau mintea ei era undeva departe suflata de vantul puternic al senzatiilor si trairilor care o faceau sa se zvarcoleasca sub mine...

Cert este ca eu nu mai vazusem niciodata o pasiune mai aprinsa, si mai feroce decat in acea zi, iar placerea mea fusese extrema, de neimaginat. Eu am fost cel care o adusesem in starea aceea! Stiam ca nu voi mai atinge niciodata acel nivel al dorintei. De acum ea va sti ce inseamna asteptarea, va cunoaste drumul si va cunoaste finalul pe care l-a descoperit azi. Finalul a fost memorabil, si pentru mine, dar si pentru ea. Mai ales pentru ea!

In momentul cand a fost lovita drastic de valul de tunami si a fost smulsa de fuiorul vartejului de senzatii mistuitoare, a tipat inconstienta, tremurand incontrolabil, agatandu-se de cordonul alb de matase, arcuindu-se puternic, cu toti muschii incordati, uda de transpiratie si efort, cu ochii dati peste cap, cu lacrimile curgand...un lung, interminabil moment...A fost cel mai lung climax la care am fost martor...in toata viata mea...

Am urmat-o in clipa urmatoare, soptindu-i numele de nenumarate ori...

Spiritul acelui loc putea fi multumit. Nu o gonise, insa o inlantuise si pe ea...Nici o alta femeie pe care o avusesem in brate nu trecuse prin asemenea eliberare, cum trecuse ea. Duhul nevazut se asigurase ca intre acele ziduri vor mai avea loc si alta data trairi puternice, extraordinare.