Răgetul pe care mi-l înghit îmi scapă pe sub buzele crăpate, ciocnindu-se de pereții răsunând în camera închisă.
Ducesa de Duvnir îşi soarbise ceaiul privind intens spre degetele mele ce nu se opreau din a bătea în masă. Era un ritm învățat aseară pe care se pare că nu mi-l putram scoate din oase și minte.
Tata îşi lăsase capul pe spătarul scaunului înalt. Își pusese un picior peste altul și își închise ochii. Era clar obosit. Ceea ce-l făcea periculos de volatil.
Puteam să le simt iritarea în aer. Fiecare aveam câte o bănuială cine îi putuse veni de hac lui Sutser, dar nimic concret.
Ducele de Duvnir îşi întoarse privirea spre uşa de lemn pe jumătate ieşită din balamale ce se chinuia să se țină dreaptă.
--Cât de sigură e baraca asta? Cât de multe ştie servitoarea Anela?
Ducesa de Duvnir mă întrebase lăsându-şi cana de ceai să cadă cu un clinchet greu de ratat pe farfuria de metal.
--Acum o seară aş fi spus că suntem în siguranță de a fi descoperiți. Însă prințul mi-a angajat un gardian. O umbră.
Tata îşi fixase privirea spre mine.
M-am oprit din bocănit ducându-mi mâna spre încheietură.De sub mâneca brațului drept se puteau vedea vârfurile acelor otrăvitoare fixate un teaca lor.
Am antrenament ce mă asigură că într-o situație de risc pot înfige cele trei ace simultan în victimele mele. Iar după ce otrava se şterge le pot scote ochii cu ele.
--Ai făcut ceva pentru a-ți subestima calitățile?
Vocea mamei era subțire de felul ei, dar când devenea furiosă se putea simți gheațarul pe cale să te izbească, din spatele fiecărei mișcări din limbă a ei.
--Nu.
Îi răspund scurt, auzind paşi. Eram în casa unui țăran.
Casa era destul de apropiată de hanul satului încât dacă cineva ne-ar fi suspectat că facem lucruri necurate, aveam un alibil că am fost chemați in casa asta de țăranii dornici să ne cunoască. Servitorii casei Duvniri sunt mulți și pretutindeni răspândiți.
Uşa se deschise cu mișcări sacadate.
Nu prea larg ci destul cât să lase loc siluetei lui Radek să pătrundă în cameră.Îşi scuturase umerii puternici şi îşi îndepărtase mantaua neagră. În lumina zilei părea să ocupe întreaga cameră. Se aplecase peste Ducesa de Duvnir, sărutând-o pe obraz:
--Mamă.
Ducesa îl acoperise cu un braț și îl bătuse peste umăr. Apoi, îl îmbrățişase pe tata şi se aşezase pe scaunul din fața mea. Îmi întind picioarele în poala sa. Mă prinde de gleznă și mă trage dintr-una în brațele sale.
Respiram uşurată. Reuşise să ajungă cu bine.
--Nu ai fost urmărit, nu?
Îl întreb nevrând să-mi iau vreo şansă. A fost destul de dificil să scap de Nicole, ca să ajung în locul de întâlnire. Mi-a luat jumătate de dimineață și încă ceva, să mă fac nevăzută.
Radek își încruntă sprâncenele într-un ,,v" ce îi aduceau ani în expresia feței:
--Ce s-a întâmplat Elena? Nu mai ai încredere în îndemânarea mea?
Nu răspund invitației tachinării. Întrunirea asta e destul de periculoasă, nu vreau să o prelungesc mai mult decât necesar.
Oficial, Radek de Duvnir, fratele meu geamăn a fost dezmoştenit şi alungat din sânul famiei cănd avea abia cincisprezece ani.
CITEȘTI
O Domnie Însângerată (completă)
FantasiaElena Duvnir va face pasul pentru care familia ei plănuise veacuri întregi. Va accepta să se căsătorească cu cel mai periculos, mai feroce şi mai inteligent adversar pe care şi l-ar fi putut vreodată imagina, însuşi prințul bahir: Leviantul. Coşmaru...