Waiting for the sunrise

19

Am sărit ca arsă din pat când mi-au apărut cifrele ce indicau fusul orar pe telefonul meu. Îmi amintesc doar că am amânat alarma pentru încă 5 minute, dar am dormit cu o oră în plus. Nu știu cum de am reușit să mă trezesc, dar ceea ce știu e că este ora 8, și eu din nou voi întârzia.

Mi-am aruncat rapid o pereche de blugi negri și un tricou alb după ce mi-am făcut în grabă rutina de dimineață. Am ieșit rapid din camera mea, sărindu-mi în ochi bilețelul de pe măsuța de sticlă. Dar nu am timp! Mi-am luat tenișii albi în picioare și geanta cu tot ceea ce îmi trebuie în ea, și am ieși grăbită pe ușă. Mi-am scos telefonul din buzuar, și i-am scris un mesaj singurei mele prietene.

'Întârzii 10 minute. Te rog spune-i doamnei profesoare că ajung imediat. '

Sper că i-a trecut supărarea. Am apăsat pe butonul de trimitere, moment în care m-am ciocnit puternic de cineva, văzând telefonul meu cum cade până la capătul scărilor. M-am repezit spre locul unde a căzut și l-am ridicat.

- Scuză-mă! Ai apărut de nicăieri. Am auzit vocea răgușită a băiatului.
- A fost vina mea! Nu-ți face probleme. Am spus privindu-mi telefonul care nu mai dă nici un semn de viață.
- Cred că ai nevoie de unul nou. Îmi zice făcând semn spre telefonul din mana mea.
- Da, oricum era defect. Mă cam grăbesc. Am întârziat la ore. Am spus întorcându-mă și continuându-mi drumul spre ieșirea din bloc, cu Mike pe urmele mele.
- Te duc eu la liceu. Măcar atât să pot face.

   Am tăcut și mi-am continuat drumul trecând prin parcare.

- Nu e nevoie. Iau autobuzul. Ar trebui să fiu acolo în 10 minute.
- Cu traficul de la ora asta, sigur faci în jur de o oră. Haide, te duc eu. Mi-a prins mâna și m-a tras după el până în dreptul unei motociclete.
- Cu asta ai de gând să mă conduci? Am spus mirată privindu-l în timp ce urcă pe motor.
- În 5 minute suntem în fața liceului. Pune-ți asta.

Îmi aruncă o cască de protecție, apoi îl văd scoțându-și geaca de piele.

- Îmbracă asta, e dimineața și îți va fi frig. Și-a pus imediat casca de protecție, iar eu am rămas nemișcată în dreptul lui.
- Nu cred că e o idee bună.

Nu și-a schimbat poziția, a rămas nemișcat. Mi-am pus geaca lui de piele foarte largă pe mine, și casca pe care tocmai mi-a dat-o. M-am urcat stângace în spatele lui, și mi-am prins mâinile de partea din spatele meu.

A îndreptat motocicleta, iar inima mea a început să bată cu putere. Mi-e atât de frică! Am închis ochii când am auzit zgomotul motorului, și mi-am simțit mâna dreapta trasă de mâna lui, și pusă pe mojlocul său. Am deschis ochii și i-am văzut perivirea pe chipul meu.

- Ține-te de mine. E mai sigur. Am auzit vocea lui înăbușită, am afirmat cu o mișcare din cap și mi-am dus timidă și cealaltă mână pe talia lui.

Simt adrenalina cum îmi crește, odată cu viteza care devine tot mai mare. Inima îmi bate puternic și un gol în stomac și-a făcut apariția.

Trecem pe lângă mașinile care stau și așteaptă culoarea verde a semaforului. Avea dreptate, cu autobuzul ajungeam si mai târziu.

Am coborât de pe motocicletă în fața liceului și am simțit pentru un moment că nu îmi pot ține echilibrul, dar mi-am revenit imediat.

- Mulțumesc Mike! Dar trebuie să plec. Ne mai vedem. Am lăsat casca și geaca lui pe locul din spate și m-am întors să plec.
- Sigur. Ne mai vedem.

Am ajuns în fața clasei, care pare foarte liniștită. Mi-am făcut curaj și am bătut la ușă, cerându-mi scuze pentru întârziere, apoi am mers la locul meu.