Dorința mea ești tu

19

Liv

Mă îndreptam spre apartamentul lui din nou pentru a mă asigura că are ce mânca. Aveam în pungă mâncarea lui favorita.  Sun la ușă dar nu merge, știam că este acasă de la portar . Aveam o cheie de rezerva pe care știam că o tine in ghiveci .  Uimită , am scăpat punga când l-am văzut pe jos cu fata spre podea . Am alergat repede și l-am întors pe spate pentru a nu se sufoca și i-am verificat pulsul . Stabil .

Am alergat după spirt, apă și am umblat in gentuța mea pentru niste pastile care te curăță și calmează . Am inspectat locul și am văzut sticla de alcool și prafurile . Se dorgheaza și bea alcool , cea mai mare prostie.  Oftez și îi pun capul pe picioarele mele in timp ce ii duc spirtul la nas . Deschide ochii ușor ,privirea îi era nefocusata și i-a luat ceva până m-a observat . Clipea des și la un moment dat a apucat o pungă pe care o avea lângă canapea plină cu doze de bere , goale și a vomitat destul de mult . I-am întins o apă și a băut .

- Lucas, ce ai făcut ?
Ii tin mana pe piept și simt că inima bate destul de tare și agitată. 

Știam că nu este deloc in realitate așa că am chemat un vecin un pic mai în vârstă și m-a ajutat sa îl pun sus.  Aruncasem orice urma de drog sau bautura și făcusem curat . Era normal să fie inconștient . Era undeva la ora 12:00 dimineață si sigur el a făcut-o acum câteva ore . Pe seară aproape de miezul nopții în timp ce sunt pe canapeaua întinsă , acum pat , la picioarele lui mă uit la o emisiune tv și îi dădusem un mesaj lui Celia că nu voi merge câteva zile la muncă din vina unei probleme cu Lucas și ea m-a înțeles . Geme și se fâțâie puțin astfel încât pătura ajunge la picioarele lui . Deschide ochii într-un final și își masează fruntea.

- L-liv, ce cauți aici ?

Normal că a uitat totul .

- Ți-a fost foarte rău și am venit până aici, acum trebuie sa te odihnești . Va fi bine Lucas .

Mă ridic în picioare și îl învelesc dar mă prinde de încheietura .

- Poți să rămâi , te rog ?

Era bulversat și obosit. Se simțea leșinat și îmi imaginez cat de rău de simte dar și-a făcut-o cu mana lui .

Dau din cap și mă pun langa el. Își pune cap pe pieptul meu și își împletește degetele cu ale mele . Respirația îi devine regulata și adoarme și la fel fac și eu.  Senzația era una ciudata care îmi facea stomacul sa se strângă și bine înțeles erau emoții dar nu era momentul de gânduri dulci.

Știu că am promis că o să stau departe de el și că nu ii ofer șansă să se apropie de mine dar nu pot sa stau sa vad cum se distruge sub ochii mei , nu știu ce simte și de ce face chestiile asta cu adevărat dar voi afla și voi sti unde trebuie sa lucrez ca sa îl vindec. Nu exista să renunți când vezi un om că suferă și se autodistruge. Când isi face asta singur, este o problemă .