Vol 2. C A P I T O L U L XL - Prietenie și iubire

4.6K 586 58
                                    

          

          Drumul spre apartamentul meu este plăcut, deși tăcut

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

          Drumul spre apartamentul meu este plăcut, deși tăcut. Stau cu capul rezemat de geam și mă holbez la Blaise, el fiind atent să ocolească gropile. Din când în când îmi prinde privirea și simt că mă topesc. Încă suntem transpirați și roșii în obraji, în ciuda vremii de afară. Simt cum transpirația îmi lipește rochița de spate, iar părul de la tâmple și ceafă îmi este ud. Încă îi simt atingerile fierbinți pe piele, încă parcă îmi răsună în timpane gemetele și gâfâielile noastre.

           Cea mai bună partidă de sex din viața mea. Cuvintele lui, pe care mi le-a șoptit la ureche înainte de a se desprinde de mine, îmi fac obrajii să se înroșească din nou și din nou. Ei bine, partidele cu el nu se compară cu cele avute cu Mike, căci eram mai mici și lipsa de experiență vorbea de la sine. Eu am rămas aceiași fată fără prea multă experiență, dar Blaise este poate că mult prea experimentat, iar asta face mărturisirea lui să mă facă să mă simt mai bine. Mă bucur că, deși nu mă pricep și de multe ori habar nu am ce să fac cu mâinile, am reușit să îl fac să se simtă bine. Totuși, mi-ar plăcea să fac mai mult. Să-i ofer ce-mi oferă el, chiar dacă nu am mai făcut asta niciodată.

             Peste patruzeci de minute suntem acasă. Blaise intră în dormitor, privind în jur. Mă grăbesc să iau șosetele de pe jos, strângând din buze. În graba mea le aruncasem pe jos.

             ― Fă-te comod! îi zâmbesc. Dau drumul la apă să faci o baie?

            Blaise se lasă pe spate, în pat, și își împreunează mâinile sub cap, privindu-mă din cap până în picioare. Trag de rochiță în jos de parcă nu m-ar fi văzut deja goală. Își mușcă interiorul gurii, prelungind momentul până când îmi răspunde. Știu că o face întenționat. Știe că mă face să mă roșesc cu privirea lui cercetătoare.

            ― Facem împreună? rânjește.

            Mă întorc cu spatele și zâmbesc ca proasta.

             ― Sigur. Economie la apă, glumesc cu el ca să nu vadă cât de tare mă bucură întrebarea lui și cât de tare mă face să tremur.

            În treacăt mă uit la ceas și văd că este destul de târziu, aproape miezul nopții. Mâine avem cursuri și știu că lângă el dorm cel mai bine. Abia aștept să mă lipesc de el strâns, cu capul pe umărul său, să-i aud bătăile inimii și să-i simt respirația egală.

             Cu gândul tot aiurea, intru în baie și dau drumul la apă. Verific să nu fie prea fierbinte sau prea rece, apoi ies.

              ― Blaise, am dat drumul la apă...

              Mă opresc pe loc, cu ochii mari și gura larg deschisă la priveliștea din fața mea. Blaise este în aceiași poziție, doar că acum sunt mari diferențe. Este gol pușcă. Mușchii puternici și pronunțați, dar totuși fini și frumoși, sunt la vedere, la fel ca și chestia dintre picioare. Rânjește jucăuș spre mine când îmi vede reacția și mimica feței.

Dragoste tăcută 𝐏𝐔𝐁𝐋𝐈𝐂𝐀𝐓Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum