❗Povestea este publicată la editura Stylished Books❗
Amanda nu vorbește. Când inima i-a fost distrusă și-a pierdut și glasul odată cu bucuria. Și-a păstrat însă inocența. Poartă și o cicatrice care să-i amintească mereu ce a pierdut într-o nenorocit...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Bat la ușa Amandei, iar când aceasta se deschide, inima mi se oprește. Urăsc să văd fete care plâng, dar acum, că a plâns, ochii Amandei a căpătat o culoare atât de... îngerească, încât inima mea a uitat să mai funcționeze la vederea ei. Dar, chiar și așa, tot nu-mi place să văd fete plângând, mai ales pe Amanda. Nu știu de ce, dar am o slăbiciune pentru ea, una prietenească, logic.
Mă ia prin surprindere atunci când vrea să-mi închidă ușa în față, însă nu destul încât să și reușească. Îmi pun piciorul între ea și prag.
― Amanda! exclam supărat. Lasă-mă să intru! Îmi pare rău, din nou, că din cauza mea ești nevoită să treci prin toate astea.
Și chiar sunt sincer, ceea ce mă suprinde chiar și pe mine. De câte ori îmi voi mai cere scuze de la această fată, care mă înnebunește de fiecare dată?
Mă privește cu furie, dar până la urmă oftează puternic și se deslipește de ușă, lăsându-mă să intru. Se întoarce cu spate și o văd stergându-și ochii, ca mai apoi să își sufle nasul. Îmi îndes mâinile în buzunarul pantalonilor de trening și mă apropii de ea.
― Știu că bârfele te ard ca acidul, încep eu neinspirat, dar uneori, cel mai bine este să le iei în râs.
Se întoarce spre mine, privindu-mă cu ochii ei mari și verzi.
― Crede-mă, Amanda, vorbesc din experiență! Mereu s-a vorbit despre mine, uneori spuneau că m-am culcat cu nu știu care, când eu de fapt nu făcusem asta. Este frustrant, pentru că ar fi fost mai plăcut să mă fi culcat cu tipa respectiva și în realitate, îi spun, încercând să mai detensionez atmosfera.
Dar ea doar își da ochii peste cap, specific ei. Se întoarce și se așează pe pat, privindu-mă cu interes.
― În fine! Ceea ce doream să spun, este că nu ar trebui să te lași afectată de bârfe. Noi știm adevărul. Nu am făcut sex cu tine și nici nu avem o relație, Slavă Domnului! Deci? De ce trebuie să fi afectată de ce spun ei? Dă-i dracului!
Amanda își pescuiește telefonul de sub pernă și scrie câteva cuvinte, în timp ce eu mă așez pe patul Lillienei.
,, Nu știu dacă pot face asta, Blaise. Nu vreau să fiu considerată una din multele fete cu care ți-o tragi tu. Nu vreau să mi-o fac dușmăncă pe bruneta ta, sau pe prietena ei roșcată. Vreau liniște, iar tunu m-ai lăsat să fiu liniștită deloc, de când am ajuns aici."
― Ce brunetă și roșcată? întreb, bănuind deja.
,, Iubita ta și prietena ei. Te rog, Blaise, nu-mimai fă probleme! Am dreptul să fiu fericită."
