Iubire neprevazută Vol. 2

Capitolul VII

Rose

Mă tot învârt prin sufragerie ca o nebună șchiopătând. Nu vreau să mă întâlnesc cu el. Mă enervează ca dracu, îmi vine să îl omor... Inspir și expir. Trec și peste asta. Nu toții oamenii trebuie să ne placă, nu-i așa? Nu e nimic special în cazul lui Michael... Îl urăsc pentru că e un ipocrit enervant.

Aud soneria și știu că a sosit nemernicul. Mama se duce entuziasmată spre ușă și îi deschide cu un zâmbet de zile mari.

- Bună Michael, scumpule, bine ai venit! Intră te rog!

Îmi vine să vărs...

- Bună ziua doamnă White! Ce faceți?

- Bine, te așteptam, tu dragă Michael, ești bine? Sper că nu te-am deranjat...

- Nu, stați liniștită. Acesta este dosarul pe care mi l-ați cerut. Aveți toate informațiile în el.

- Mulțumesc mult!

- Nu aveți pentru ce!

Hai pleacă acum! Nu îi suport fața aia de tâmpit. E aranjat la patru ace. Cum reușește să arate atât de bine nenorocitul care e... Eu arăt ca o terminată și el...

- Bună Rose! spune tampitul

- Bună... răspund de ochii mamei.

- Ce faci? Te pregătești de plecarea la munte? întreabă apropiându-se de mine.

Ce îl interesează pe el ce face persoana mea?

- Nu. Nu cred că o să merg!

Până să mă contrazică mama o face tâmpitul.

- Cum să nu mergi? Până și eu m-am lăsat convins.

Ce încearcă să facă? De unde până unde această conversație.

- Sunt ocupată Michael! pun accent pe ultimul cuvânt.

- Cu ce? întreabă mama.

- Trebuie să caut un nou colaborator. Ți-am povestit mamă despre nenorocitul care m-a făcut să pierd aceea șansă importantă.

Mă uit nervoasă spre el și îl văd la fel de nervos.

- O să găsești altul, dar nu vei mai lucra în weekend! E pentru binele tău!

Da... Foarte mare bine. Să îi văd mutra nasoală a lui Michael și a specimenului acele de cioară vopsită un weekend întreg... E perfect!

- Te vei duce!

Îmi dau ochii peste cap și sunt nevoită să renunț la protestele mele în legătură cu plecarea la munte.

- Ne vedem la munte Rose! spune hiena de Michael înainte de a ieși pe ușă.

Îmi pun mâinile în cap și mă abțin de la înjurături pe care nici eu nu credeam că le știam.

- Ce părere ai despre Michael? întreabă mama cu zâmbetul pe buze.

Nici o părere bună... E un nemernic!

- Nu îmi place de el! E ciudat.

Se strâmba la mine și îmi dau seama ce urmează... O nouă morală.

- Dar ce are băiatul? E crescut bine, e inteligent, vorbește frumos...

- Și ce mă interesează pe mine?

Să fie cum vrea mama lui. Nu îmi pasă!

- Scumpo, ești o femeie acum. Nu mai ești o copilă sau adolescentă. Fă-ți și tu un iubit. Nu o să îți schimbe viața în rău... Iubirea te face mult mai bun. Uite exemplul meu... Înainte de a fi cu tatăl tău eram o destrăbălată, îmi plăcea la maxim să mă distrez și să pierd timpul prin cluburi. După ce mi-am dat seama că sunt îndrăgostită de el, viața mea s-a schimbat radical... Iubirea te face să plângi, să râzi și cel mai important, te face să trăiești.