Iubire neprevazută Vol. 2

Capitolul XLV

Lacrimile îmi curg încontinuu și durerea îmi încețoșază privirea. Sunt speriată, îmi este teamă.
Mă uit disperată în jurul meu în căutarea Adelei.

Mă sprijin din nou de mașină pentru că amețesc.
Raul este scos din mașină de către Michael și îl aduce lângă mine.

— Nu e! Nu e pe nicăieri! Ce facem? spun distrusă cu mâinile la ochii.

— Calmează-te, respira. O găsim! Nu te speria!

Nu pot.

Se aud sunetele unei ambulante, de fapt a mai multor sirene.

— Adela! țip și aud un scâncet de sub mașină.

La dracu!

Mă uit și o văd într-o baltă de sânge.
Țip și îmi pun mâinile la ochii.

— Trebuie sa o scoatem de aici!

Scena este terifianta. Raul leșinat lângă, Adela într-o baltă de sânge sub mașină. Nu rezist!

— Adună-te iubito! Trebuie sa o scoatem. Acum!

— Cum? întreb speriată și cu ochii îl lacrimi.

— A alunecat sub mașina, nu are greutate peste ea. O putem trage! Încet și cu grijă!

Ascult ce îmi spune și începem sa o scoatem. Cu grijă și mare atenție reușim să o aducem la suprafață. Imaginea din fața mea mă sperie și mă face să tremur. Este plină de sânge și extrem de palidă. Michael îi ia pulsul și îmi face semn că este în viață.

Mă așez în genunchi lângă ea și o i au în brațe.

— Iubito...

Mă uit la Michael și îmi arată spre partea inferioara a corpului verișoarei mele. Sânge! Copilul!
Îmi duc mâna la gură și nu știu ce să fac!

— Sângerează! Ambulanța?

Încă se aud sirenele. Nu au ajuns, dar sunt prin apropiere.

— Adela! Revino-ți, fetițo! Uite-te la mine! Sunt eu, Roo! Mereu mă tachinai când eram copii. Hai tachinează-mă și acum! Spune o prostie, orice! spun plângând.

— Iubito...

— O să fie bine! Și ea și bebe! O sa îmi dezmierd nepotul! O sa fie idem-ul Adelei!

Nepotul meu!

Ambulanța sosește în sfârșit și nu mai văd nimic în fața ochiilor decât pe Adela care este urcată pe targă.

— Doamnă, sunteți bine? Ma întreabă un asistent medical.

— Cum este verișoara mea? Este însărcinată! Trebuie sa trăiască și ea și copilul! spun nepăsându-mi de întrebarea pe care mi-a pus-o.

—    Vom face tot ce putem sa ii salvăm. Trebuie să veniți cu noi. Sunteți rănită!

Nu mă interesează de rănile mele.

— Sunt bine! Duceți-vă la verișoara mea, nu am nimic!

— Iubito, asculta-i! Mergem cu ei și cu Adela.

Nu o las singură!

Raul este și el transportat pe targă și urcat în ambulanța numărul doi.

Îmi vine să plâng,dar trebuie sa fiu tare pentru ei, pentru Ade.

La spital totul este o harababura. Nu înțeleg nimic. Ne-au separat pe toți. Pe Raul l-au dus în sala de operații, pe mine și pe Michael ne-au dus într-un salon și ne-au pansat rănile, iar Adela... Au dispărut imediat cu ea într-o sală de operații. Îmi este foarte teamă atât pentru ea, cât și pentru bebe.