Iubire neprevazută Vol. 2

Capitolul XXII

A trecut o lună, o lună de când sunt cu Michael. Este atent și grijuliu cu mine. Ne înțelegem din ce în ce mai bine. Am ajuns să ne cunoaștem unul pe altul mult mai bine.

Ivy și Lucas au înțeles situația din câte am observat. Au stat câteva zile supărați, dar în cele din urmă și-au dat seama ca e o copilărie ceea ce fac.

Tata încă nu a aflat de relația dintre mine și Michael și nu știu cum să îi spun. O să exagereze și nu vreau ceartă între cele două familii. Mama a aflat zilele trecute și a fost foarte fericită pentru noi. M-a încurajat să îi spun tatei, dar nu știu cum...

Acum sunt cu Ade și Raul la centru și îi aștept și pe ceilalți. Se împlinesc patru ani de la deschidere. Am dat o mică petrecere. Trebuie să ajungă mama, tata, Christian, mătușa Eda și unchiul Matteo împreună cu Meli. Este o zi specială pentru mine. Mi-am îndeplinit visul și pentru asta le sunt foarte recunoscătoare părinților pentru că m-au susținut în tot ce mi-am dorit să fac.

— Michael nu vine? Mă întreabă Ade.

— Ba da. O să ajungă și el în curând.

Azi aș vrea să îi spun tatei de relația dintre mine și Michael. Cred ca este o ocazie frumoasa ca să îi dau vestea într-un mod plăcut.

— Am comandat un tort special. spun eu.

— Ce aromă?

— Surpriză.

Zâmbesc și îmi zâmbesc și ei.

— Așa să fi mereu Rose. Fericită. Îmi spune Adela.

O să încerc să nu mai trăiesc în trecut. Oricât de greu ar fi o să fiu fericită.

Aud bătăi în ușă și știu că au ajuns. Ies din birou împreună cu cei doi și dau de toată familia.

— Felicitări scumpo, suntem mândri de tine! Îmi spune mama și tata într-un cor.

Mă ia în brațe în același timp.

— Mulțumesc. Vă mulțumesc tuturor că ați ajuns!

— E o mare placere să îți vedem munca cum s-a dezvoltat. Spune unchiul Matteo.

— Exact iubitule. Rose ne-a făcut mândri pe toți de performanțele ei. Spune mătușa Eda.

Mătușa Eda și unchiul Matteo sunt foarte de treabă. Parcă sunt niște adolescenți. Atât de tineri par. Se iubesc nespus de mult. Mai mult ca la început. Anii nu și-au spus prezența. Mătușa încă are acel zâmbet frumos și să nu mai vorbim de corpul parcă sculptat... La fel și unchiul.

— Vă mulțumesc că ați venit!

— Nu puteam lipsi de la un asemenea eveniment! spune mătușa.

Le zâmbesc și privirea îmi cade pe ușa de la intrare. Îl văd venind și aș putea să jur că arată al naibi de sexy îmbrăcat la costum. Mereu rămân fără aer când îl văd. Luna asta am tot avut momente tandre, dar nu până la capăt. Eu am vrut, el nu... Crede că nu sunt pregătită. Îl doresc și o știu foarte bine. Nu o să regret nimic din ce facem pentru că o fac din propria voință și mai ales pentru că îmi doresc să o fac. Nu am insistat. Poate are dreptate într-un fel. Încerc să îmi dau seama de gândurile lui. Vreau să fim deschiși unul cu altul.

Vine lângă mine după ce a salutat pe toată lumea și mă sărută pe obraz și îmi întinde un buchet de crizanteme.

— Felicitări!

— Mulțumesc!

Mă scanează cu privirea și simt furnicături acolo jos.

— Rosee! Chemați autoritățile!!! Aud glasul disperat al lui Lucas dintr-o dată și mă înfior.