Tabara destinului (Anotimpul marilor iubiri- Vol.I)

Iată-mă în mijlocul munților!

Drumul a fost extrem de plictisitor si obositor .
Noroc ca am avut electronicele necesare special concepute anti-plictiseala: laptopul,tableta,mp3 playerul si telefonul.
Cred ca ele au ajuns bunuri indinspensabile ,nu ca as fi o disperată sau dependenta de tehnologie ,dar chiar sunt folositoare.

În sfârșit am ajuns putin dupa ora 10 dimineata .

După ce am coborât am rămas surprinsă de ceea ce vad :munții impetuoși pictați in verde crud si gri stralucitor străjuiau campusul ca o fortăreață naturala, campusul era un amestec al stilurilor rustic si modern ,o combinatie perfecta ,.

Predomina o atmosferă de poveste ,totul era ireal ,nu imi venea sa cred ceea ce vedeam .

"Wow"era tot ce puteam spune si repetam fără să mă gândesc .

Am fost adusa la realitate de o voce ferma ce răsuna de peste tot ,vorbea ,bineinteles ,in engleza,o engleza pura fără accente ciudate .
Eram anuntati ca trebuia sa ne adunăm in centrul campusului unde urma sa fim înștiințați cu privire la primele date -cazarea ,programul recent si prezentarile importante cu membrii coordonatorilor.

Dupa puțin timp am gasit "centrul" orientandu-ma dupa indicatoare si dupa valurile de oameni . Cu greu mi-am facut loc până mai în față si am văzut femeia care vorbise :era pe o scena imensa ,iar programul,scurta prezentare a taberei precum si principalii coordonatori ne-au fost prezentati pe ecranul din spatele scenei ce ocupa acelasi spatiu de-a lungul ei.

Urma ca membrii fiecarei cabane sa se strângă într-un loc până la ora 11:30 când vom face cunoștință cu mentorul fiecăreia.
M-am găsit pe listele afișate pe panoul de langa locul cu scena si am mers in locul indicat .

Acolo erau deja strânși câțiva tineri. Era o zarvă totala,toate limbile pământului adunate in spațiul dintre munti .

Grupul meu nu era mixt cel putin ,erau numai albi( si nu,nu sunt rasista,doar ca in celelalte existau si negrii)

Am fost surprinsa sa aud o fata de lângă mine care vorbea la telefon in română .
Wow ,asta da coincidenta!

Brusc m-am simtit mai in largul meu si cumva atașată de ea. Am facut cunostinta:

- Buna! Sunt Amy ,imi pare nespus de bine să te cunosc !

-Buna! Mia ,încântată !

Wow ,era genial ,fata asta avea ceva din ea foarte ciudat,într-un mod placut , parca ne intelegeam ,o stiam ,ma stia.

Peste cateva minute suntem anunțați ca mentorul fiecărui grup se va prezenta,deja vedeam un om îndreptandu-se spre noi .
.......nu apuc sa-l vad fiindca mi se taie firul si ma trezesc pe jos .

O durere ascutita simt in genunchi si in cotul stang .

Cineva ma ridica,nu imi dau seama cine ,insa vad ochi multi ațintiți spre mine, dar nu aud ce spune niciunul dintre cei ce ma priveau .

O zdruncinatura zdravana ma scoate parca din transa.

-Da!? Bălmăjesc eu

-Esti bine ? Unde te doare ? Dă din cap daca înțelegi ! -imi spune un om cam de vreo 20-25 ani .

Cred că el este mentorul nostru.

-Sunt bine !-raspund si imi îndrept privirea spre mainile mele:aveam nisip amestecat cu cateva picături de sânge ,iar cotul stâng parcă nici nu mai exista .

Offff ,cum asa,chiar din prima zi iese ceva prost!?

Privesc in spate si vade cum instrucorul se îndreaptă spre doi baieti tinuti fiecare de altii ca sa îi despartă . Probabil din cauza lor am căzut,sau mai bine zis ei m-au împins .

Vocea mentorului răsună deodată ,hotărâtă ,nelasand loc de alte interpretări .

-Hei,voi doi ,da voi ,cine altcineva!? Ce aveti?

-Nimic ! spusera amandoi in acelasi timp.

-"nimic"!,Cum nimic cand vad foarte bine ca acum 2 secunde va arunceati pumni unul altuia si ,in plus,ati mai trantit si o fata pe jos in prostia voastra de bataie.

Fețele tuturor se încruntară,nu ne asteptam probabil niciunul ca poate sa fie asa exigent si impunator .

- Tu -arata spre mine-vii cu mine la centrul medical ,restul asteptati in foișorul de acolo! Aa,si voi doi veniti cu noi ,daca e grav ,ati incurcat-o .!

Pentru o secunda credeam ca o sa mor ,dar apoi am pornit , instructorul ma tinea de mana dreapta fiind un spirijin căci nu eram tocmai stapana pe picioare ,iar cei doi "tipi problemă" veneau in urma noastra .

Ne oprim in fata unei cladiri albe si asteptam sa ne deschida o asistenta . Suntem poftiti sa luam loc pe niste banci asezate fata in fata .

Chiar in fata mea stateau cei doi.

Am ocazia sa ma uit mai bine la ei .

Amandoi sunt destul de inalti , unul este brunet cu parul ciufulit , iar celalalt e saten cu ochii , cred....  ca albastri,nu vad bine  fiindca e lumina slaba.

Amandoi stau ca doua statui schimonosite ,au câteva tăieturi sau lovituri(nu stiu pentru ca sunt mascate de mici pete de  sange ) pe fata ,pe gat si pe maini .

Nu imi vine sa cred ca doi oameni se pot lovi asa ,fara nicio retinere ,si de-abia se cunosc !

-Frate,iti iesi repede din pepeni!Asa ai reactionat si in clasa a 9-a ! -spune satenul

-Mai taci,sunt satul de texte ,cum de am dat si de tine aici ?!

Deci se cunosc..!...

În sală își  face apariția asistenta si mă cheaema intr-o încăpere luminoasă urmată de instructor care mă pune sa-i arat asistentei locurile ranite .

Aceasta ma curată,imi dezinfectează ranile (niste simple julituri dupa parerea mea) si imi pune niste bandaje. Dupa care cei doi vorbesc ceva ce eu nu inteleg si iesim in camera de asteptare .

Asistenta se ingrijeste si de cei doi.

Instructorul mi se adreseaza:

-A spus ca nu-i nimic grav ,cand ajungem la cabana trebuie sa iti pui gheata la cot si gata,ai scapat usor.

- Apropo, eu sunt Toni,mentorul vostru .- mai spune bărbatul in timp ce ieseam .

Ajunsi la foisor, ii găsim pe ceilalti vorbind semn ca făcuseră cunoștință.

-Sa trecem peste incident si sa revenim de unde trebuia sa incepem ! Dupa cum bine stiti ati fost grupati in cabane dupa tara de proveniență,dar exista si cabane mixte. Fiecare cabana este supravegheată de cate un mentor ,in cazul vostru ,eu sunt acela. Ma numesc Antonio,desi prefer Toni . Sper sa ne intelegem bine ,nu mai vreau incidente ,daca ascultati ,totul o sa fie super ok ,daca nu ,regulamentul taberei este prevazut cu o serie de pedepse . Mult noroc ! Acum haideti sa vedem unde veți sta!

Bagajele ne-au fost transportate deja in fata cabanei putin mai devreme.

Mia se apropie repede de mine si ma ia in brate

-Ma bucur ca esti întreagă ! Hai să mergem !