Capitolul 84

14.1K 717 72
                                    

Sara POV.
-Hai, sarbatorito!Pune-ti rochia asta!striga Krista la mine.

-Sunt sarbatorita, nu o striperita.spun nervoasa.

Rochia pe care mi-a dat-o Krista, cadou de ziua mea, este cu o palma sub fund, de culoare albastra si un decolteu tare generos.Pe scurt, e oribila.Plus ca la rochie, mi-a dat si o pereche de pantofi cu platforme.Pff...
De parca as sti eu sa merg pe asa ceva mai mult de doi pasi...

Ziua mea a inceput destul de fain.Toti nebunii din casa mi-au adus micul dejun in camera, trezindu-ma la ora 6 si cantandu-mi ,,La multi ani!,, cu mici modificari de-ale lor.

Apoi mi-au dat cadourile, si acum au invitat o multime de persoane pe care nici nu le cunosc, sa dam o petrecere.

Acum sunt in camera mea si incerc sa ma decid cu ce sa ma imbrac.Eu as scapa repede, dar Kristei nu-i place absolut nimic din garderoba mea.

-Ce zici de asta?intreb eu aratand spre o rochie neagra, peste genunchi, din dantela.

-Iac!Faci 17 ani, nu 80!striga ea la mine.

-Hei!Mie imi place!spun eu amintindu-mi ca acea rochie e un cadou de la tata.

-Si buna-mii i-ar placea...zice ea continuand sa-mi devasteze dulapul.

-Sti ce?spun eu nervoasa.Eu o sa iau rochia asta, chiar daca e de bunicuta, ok?Mie imi place mult.zic eu ducandu-ma spre baie.

-Dar..

-Niciun dar, Krista.E ziua mea, lasa-ma sa ma imbrac cu ce vreau!

-Bine!Dar pot sa te machez eu?

-Nici vorba!Nu ma machez...

-Haide, Sara!Doar putin, asa...

-I-ati gandul, soro.Tu nu pui gled pe fata mea!

M-am dus in baie, am facut un dus rapid, mi-am prins parul intr-un coc ordonat, mi-am luat rochia si m-am incaltat cu niste balerini.E primul an in care tata nu e langa mine de ziua mea.Purtand rochia de la el, ma face sa-i simt prezenta in suflet, ma ajuta.

Cand am iesit din camera, o muzica data mult prea tare pentru mine, aproape ca mi-a spart timpanul.Am intrat in living si am vazut zeci de oameni care dansau si se imbatau.
Mda..Super party, n-am ce zice..
-Sara!

-Ce-i, Jake?

-Adu niste suc din bucatarie!

-Imediat domnule nu-stiu-sa-spun-te-rog-! .zic putin furioasa.

Merg spre bucatarie si ii gasesc pe Krista si Derek lingandu-se.
-Alo!Alo!Ratoni infierbantati ce sunteti, n-o faceti de ziua mea!strig eu la ei.

Ei nu-mi raspund, dar totusi ies din camera,Slava Domnului!N-aveam chef sa-i vad facandu-si de cap.

Am luat cinci pahare si le-am umplut cu fresh de capsuni.Le-am pus pe o tava si am iesit din bucatarie.

Ma indrept spre living, dar aud soneria.Super, alti oameni pe care nu-i cunosc... (-_-)

Nu am mai apucat sa las tava, asa ca m-am dus direct spre usa.
Cand am deschis-o am vazut in prag un baiat inalt, blond, cu ochii caprui si o groaza de bagaje.

Ryan!!!As fi vrut sa pot spune ceva, dar cand l-am vazut acolo, imbracat intr-o pereche de blugi rupti in genunchi, cu un tricou rosu, tenesi negri si cercelul in buza pur si simplu am inghetat.Mi-am simtit mainile tremurand de emotie.Urmatorul lucru pe care l-am auzit a fost zgomotul infernal de sticla sparta.
Am scapat tava...Ups.

-Esti bine, Sara?intreaba Ryan scotandu-ma din gramada de cioburi.

-D-da..ma balbai eu.Dar t..tu cum de esti aici?Cum ai..Ce?

-E o poveste lunga...pe care probabil ti-o voi spune maine, dar azi...La multi ani, Sara!striga el imbratisandu-ma.

-Mersi..

-Arati minunat!

-Si tu..Dar n-ar fi trebuit sa fi la o facultate din Canada?intreb eu inca socata.

Eu si Ryan statem pe hol, eu stand pe un scaun, pentru ca nu-mi mai simteam picioarele.
Voiam sa-l strang in brate si sa-i spun cat de mult mi-a lipsit, dar cred ca ne ajunge amandurora acel ,,M-am indragostit de tine!,, o vreme.

Deodata pe usa intra Derek.
-Salut, frate.spune el deloc surprins.

-Salut.

-Ai ajuns cam tarziu..

-Stai!intervin eu.Tu stiai ca el vine inapoi?

-Cam da...spune el stanjenit.Toti stiam...

-Si mie de ce Hristos nu mi-a zis nimeni?Îs chiar asa neimportanta?

-Nu, Sara.Voiam sa-ti facem o surpriza...Apropo, surpriza!striga el stanjenit.

-Cam tarziu, Derek.Deja am spart cinci pahare..zic ridicandu-ma.

-Daca te ajuta cu ceva..Imi place rochia...zice Derek.

-Ah, serios?Dupa party, ti-o imprumut.Sa ai si tu ceva frumos sa porti la inmormantarea ta.

-A mea?

-Dap.A ta.De ce pandicornii mei nu mi-ai spus?intreb din nou, nervoasa.

-Stai putin...Tu nu stiai ca vin?

Ryan POV.
-Stai putin...Tu nu stiai ca vin?intreb.

Am spus tuturor.Bine...de fapt, am vorbit doar cu Derek, dar i-am zis sa spuna tuturor..

De ce m-am intors?Nici nu stiu de ce am plecat..Am fost un fraier.
Sara mi-a spus ca e indragostita de mine, iar eu nu am facut nimic.Eram mult prea socat.
Abia in aeroport am realizat ce s-a intampla, dar era prea tarziu.

Am ajuns in Canada, m-am instalat in camera de camin, dar ceva nu era la locul lui.
Imi era dor de Sara.Era ciudat sa nu o vad dimineata, sa nu o cert pentru ca nu e ordonata, sa nu o tachinez..

Atunci am realizat ca eu nu sunt numai indragostit de ea, eu chiar o iubesc.
Nu pot sta departe de cineva pe care il iubesc.

Am incercat sa vin mult mai devreme, dar am pierdut primele doua zboruri pe care le-am rezervat din cauza taxi-ului care nu a venit la timp, apoi mi s-au pierdut bagajele, a trebuit sa raman pentru a mi le recupera, iar apoi cand am ajuns inapoi aici, la aeroport nu era niciun taxi.Incredibil, cat de ghinionist am fost.A trebuit sa fac auto-stopul si sa suport o batrana care se tot plangea de faptul ca pisica ei va naste incurand si nu isi mai permita sa ii intretina si puii.Pe scurt a fost oribil, si m-am simtit mort de oboseala, pana cand i-am vazut zambetul Sarei si m-am simtit de parca am dormit 12 ore.

-Nu!Nu am stiut ca vii.Urangutanii astia nu mi-au spus nimic!

-Ei, acum sti.spun eu razand.

Prima data cand am vazut-o, stand cu tava cu pahare de suc in mana, mi-am adus aminte de momentul meu cu Sara, inainte de plecarea spre aeroport.La naiba!Am fost un ratat.

Trebuia sa-i spun ca si eu o iubesc, sa o sarut si sa renunt la nenorocita aia de facultate din Canada.
Ma voi inscrie aici la un conservator si voi putea fi aproape de Sara, pentru ca, acum asta e cel mai important lucru pentru mine, singurul lucru care conteaza de fapt.

Vreau sa fie fericita pentru ca merita.A trecut prin prea multe lucruri oribile, fara sa aiba parte de compatimire, iubire sau ajutor.

De acum inainte, Sara numai e singura.Vom infrunta surprizele vietii impreuna....doar daca ma mai vrea in viata ei, dupa cate am facut...

Pam-pam-pam!Ryan s-a intors!!Fericiti amu'? :))
Imi cer mii de scuze pentru intarzierea enorma pe care am avut-o, dar vara asta asa va fi, voi posta cam neregulat din cauza unei probleme.Sorry.. :(.
Va pup! ;)

Fata nouăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum