Razele soarelui pătrund în cameră, aceasta luminându-se puternic. Eu mă trezesc somnoroasă și mă uit la ceas. Acesta indică ora 7:45. Sar ca arsa din pat si fug repede la baie. Am adormit cu hainele de ieri și îmi aduc limpede aminte că nici nu m-am spălat. Fac un duș în timp record și mă spăl pe dinți. Mă îmbrac cu o pereche de skinny jeans albi și o cămașă de blugi blue și mă încalț cu primii pantofi care îmi sar în ochi, o pereche de tocuri argintii. Îmi prind părul într-un coc dezordonat, îmi iau geanta în care sper că am toate materiile și cobor. În bucătărie era Adam.
-Adam, mă duci te rog la școală?
-Da, sigur. Așteaptă doar puțin.
-Adam, întârzii la școală! Mai sunt două minute și încep orele, spun verificând ceasul telefonului.
-Vrei să mă duc dezbrăcat? mă întreabă amuzat. Nici n-am observat că era doar în boxeri. Din instinct îmi acopăr ochii.
Se duce repede să se îmbrace și pornim. Când ajungem îi mulțumesc și ies din mașină.
-Apropo, frumoasă ținuta. Ar trebui să te îmbraci așa mai des. Îl ignor și intru în clădire.
Holurile sunt goale, asta însemnând că au început orele. Prima oră am chimie. Mă îndrept spre clasă și când ajung bat de două ori în ușă. Intru în clasă și toate privirile, mai ales a băieților cad pe mine.
-Vă rog să mă iertați, nu mi-a sunat alarma. Chiar este adevărat, nu mi-a sunat alarma.
Mă așez în locul liber de lângă Chloe și îmi scot lucrurile.
-De ce nu m-ați trezit? mă răstesc la ea în șoaptă.
-Dormeai așa bine și nu am vrut să te trezim.
-Sunteți tari.
-Domnișoară Williams, vreți să împărtășiți și cu noi?
Îmi las capul în jos și copiez exercițiile de pe tablă.
-Trei copii o să iasă la tablă să rezolve câte două exerciții și aceștia vor fi...spune uitându-se prin clasă. O'Connor, Williams și Carter.
Mă riduc speriată și mă îndrept spre tablă. Problema mea este că nu mă descurc la chimie, sunt varză. Stau între Tyler și Carter. Oriunde sunt eu este și el. Simt privirea lui analizându-mă din cap până în picioare. Din fericire sunt salvată de clopoțel. Chloe îmi aduce geanta și ieșim din clasă.
-Eu trebuie să iau ceva din dulap dar ne vedem mai încolo, îmi spune ea.
-Okay.
Deci am rămas singură. Simt cum cineva mă apucă gentil de mână, crezând că e Ryan l-am prins și eu, dar nu era el, ci Carter.
-Ce naiba faci!? Nu ai înțeles să stai departe de mine?
-De ce aș sta departe de tine când te iubesc și te vreau?
-Mă iubești? Tu nu ai făcut asta niciodată! La dracu, Carter!
Plec de lângă el și mă duc...nu știu unde, dar mă duc.
-Hei! aud o voce de băiat.
-Oh, hei!
-Care-i treaba între tine și Carter?
-Nimic, e un idiot. Am fost împreună câtva timp și acum e obsedat de mine.
-Și de ce v-ați despărțit?
-M-a înșelat, dar nu mai contează, el nu mai contează.
-Oh, îmi pare rău. Uite eu trebuie să plec, dar ne mai vedem, pa!
Mă duc la dulap să îmi las caietul și cartea de chimie.
-Ce face iubita mea frumoasă? îmi șoptește Ryan în ureche, iar eu tresar.
-Doamne, Ryan, să nu mai faci asta! Și în plus sunt supărată pe tine că nu m-ai trezit.
-Ți-a mai spus cineva cât se sexy arăți în blugii ăștia? spune ignorând ce i-am spus înainte. Mă împinge în dulap și mă sărută senzual.
-Da, Adam.
-Dar nimeni nu te poate săruta așa cum o fac eu.
Simt cum Ryan este smuls de pe mine.
-Nu pe tura mea, băiete! spune profesorul de muzică. Nu aveți oră? Ce mai stați, vreți detenție?
Îmi scot caietul pentru următoarea oră și plec.
* * *
-Vrei să mergem la o plimbare sau la un film? mă întreabă Ryan.
-Nu, vreau să merg acasă.
-Nu vrei să ne petrecem puțin timp doar noi doi?
-Ba da, dar putem și acasă.
-Haide după mine.
-Unde?
-Secret.
Mergem de 20 de minute și nu am ajuns în locul secret.
-Mai avem mult?
-Nu, doar puțin.
Am mai mers vreo cinci minute și am ajuns într-un loc minunat. Era un iaz cu rațe, lebede și tot felul de păsări mai micuțe. Iazul era încojurat de copaci de toate felurile. Totul era așa frumos.
-De unde știi de acest loc?
-Mă plimbam și din greșeală am venit aici. Acum vin aproape în fiecare zi aici. Te iubesc, Sophie! Și asta fac de când aveam 8 ani.
-Și eu te iubesc!
-Și ce vorbeai cu Carter?
-Uite așa s-a dus și momentul nostru. A venit la mine, se dădea la mine, nimic nou. Ignoră-l, asta fac și eu.
-Și cel cu părul castaniu și ochi căprui?
-E de treabă, mă înțeleg bine cu el. Ia stai...tu ești gelos ?
-Pfff, ce? Nu!
-În fine, știu că ești gelos. Aseară am vorbit cu Josh și a zis că ne duc lipsa.
*POV KYLE*
Suntem toți la magazin, fără Sopie și Ryan firește, că să cumpărăm decorațiuni pentru petrecerea de ziua lui Sophie. Mai sunt două zile dar totuși trebuie să luam cu puțin timp în urmă. Vreau să fac cea mai tare petrecere.
-Luați multe baloane! spune Kim.
-Eu aleg ghirlanda, zice Sam.
-Sam, te rog să nu alegi una cu Barbie sau cu Scooby-Doo, îi zic serios.
-Pfff, nici nu alegeam așa.
Am luat farfurii și pahare de petrecere și două lumânări, una cu 1 și cealaltă cu 7. Am mai luat și lumânări din acelea cu scântei. Sper să pot să o fac exact așa cum îi place ei.
CITEȘTI
My strange life (PAUZĂ)
Teen FictionSophie Williams este o fată de 16 ani, prietenoasă, știe să se distreze, dar nu mulți văd asta. Ea trebuie să înfrunte toate jignirile oamenilor. Fratele ei mai mare hotărește să se mute în casa cumpărată de mama lor din Los Angeles cu prietenii lor...